Şi au trăit fericiţi până la finalul sezonului 2

Liana Oprea

25 September 2012

Statutul unei relații romantice poate fi serios amenințat dacă unul sau ambii parteneri urmăresc frecvent show-uri de televiziune. Este concluzia la care au ajuns, săptămâna trecută, realizatorii unui studiu la care au participat 390 de cupluri căsătorite din Statele Unite. Un individ care crede în portretizările idilelor din serialeleTV, reiese din rezultatele studiului, are tendința de fi mai puțin angajat față de partenerul său de relație din viața de zi cu zi. Pentru etalonare au fost alese mai multe seriale de mare audiență difuzate în luna august, ca Burn Notice, True Blood, The Big Bang Theory și Two and a Half Men. Deși show-urile respective sunt distribuite pe o arie cuprinzătoare de genuri – acțiune, comedie, mister, fantezie, polițist, dramă – fiecare din ele prezintă în mod cuprinzător relații de dragoste care se înfiripă între personaje.

Problema, dacă mai era nevoie să fie evidențiată de un studiu, este că telespectatorii avizi sunt seduși mai mult de istoriile fictive în care apar personaje aventuroase, ingenioase și dinamice decât de partenerii de viață, comparându-și inconștient satisfacția relațiilor de cuplu cu modelele prezentate la televizor. Cine poate să concureze un vampir romantic, un tânăr sexy și p deasupra și plin de haz, un spion seducător de primă clasă sau un geniu căruia i se întâmplă câte ceva extraordinar în fiecare episod? Frumoaselor din seriale nu le curge niciodată rimelul în timp ce fac dragoste, sunt capabile să alerge pe tocuri după criminali înrăiți și să-i prindă într-o încăierare fără să le pocnească rochiile de seară pe la cusături. În plus, toate scenele potențial banale sunt șterse din scenariu: trezitul cu ochii cârpiți de somn, mersul la toaletă de dimineață, orele de după o cină prea bogată, așteptatul la coadă la service când se strică mașina, micile umilințe, tracasări și inadvertențe pe care le administrează cotidian viața. Vorbim de seriale americane, nu de cele englezești.

Astfel, devine uneori de nesuportat să te trezești, din focul celui mai nou episod cu personajul tău preferat, alături de o persoană care are șosete de spălat, care nu curăță mereu toaleta după ce o folosește, care sforăie sau te zgârie prin așternut cu o unghie crescută prea mare la degetul piciorului drept. Dincolo de faptul că aceste diferențe între real și utopic ar fi bune în sine de un serial de comedie englezesc, se pare că atașamentul prea mare față de o fantezie poate scădea șansele la o viață fericită sau cel puțin mulțumită alături de un partener real. Așa cum toți suntem puțin Narcis, tot astfel suntem puțin Madame Bovary, cum remarca însuși Gustave Flaubert, autorul personajului veșnic nemulțumit de ceea ce îi oferea viața în comparație cu ipostazele ideale din romane. Madame Bovary își caută, folosindu-se de o imaginație bogată, aventurile printre personajele pe care i le oferă realitatea, înfrumusețându-le cu hainele baroce furate din lecturile de pension, și sfârșește de fiecare dată prin a fi dezamăgită și înșelată. Telespectatorii de azi, însă, mă tem că nu au timp să mai caute în realitate, între fuga precipitată la serviciu de dimineață, eventualii copii de ținut la școală și serialul preferat nerămânând mult timp de manevră pe care să-l folosească inventându-și povești ca acelea din filme, fie ele și iluzorii.

Ar fi exagerat să spunem că televiziunea destramă cuplurile afișând niște idealuri de femei și bărbați imposibil de atins dar cu atât mai atrăgătoare. Altădată ficțiunile făceau să se nască idealuri, vise de o viață, dar nici Buffy nu poate concura cu Don Quijote. Nevoia de fantastic e incontestabilă din o mie de motive explicate pe larg de nenumărați filosofi, psihologi, teosofi sau sociologi. A-ți compara și judeca viața după cea a unui personaj plin de calități (astfel de personaje perfecte fiind, de altfel, apanajul romanelor proaste) e, sper, o deviație de la normă, dincolo de vârsta copilăriei. Dar o întrebare rămâne, așa cum a formulat-o Douglas Adams într-unul din romanele sale: „Nu e suficient să vezi că o grădină e frumoasă, fără să trebuiască să mai crezi că are și zâne prin iarbă?”



Citiţi şi

Clandestin

Femeia cu un copil nu e suficient de bună pentru a fi luată de nevastă

„Atunci când era cu mine, eu îl făceam”

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,179 views

Your tuppence

  1. veone / 29 September 2012 12:23

    Daca nici Two and a Half Men nu te mai invata sa fii statornic, serios si un domn!…

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro