Articole despre amintiri

Din ciclul „Plină de amintiri” Sărbătorile printre străini sunt triste, în special în primii ani. Trecutul năvălește peste tine dureros de real, cu imagini, cu întâmplări legate de tradiții, de familie și de prieteni, de locuri, de gusturi şi de mirosuri. Apoi amintirile se estompează, familia se micșorează, prietenii vin …

Am rămas cu un dor nemărginit, care tânjește după perioada în care mi-ai fost profesor. Când cursurile cu tine erau adevărate plimbări în roller coaster-uri și injecții cu adrenalină. Când plecam de la examene, doar ca să nu fiu nevoită să te privesc în ochi, știind că mă topeam instant. …

Am o grămadă de perechi de papuci pe care nu-i mai port. Nici nu-i arunc. Deși îmi ocupă spaṭiul din cămară, mă tot gândesc că poate într-o zi o să-mi placă să-i încalţ. Sau poate că fata mea o să aleagă vreo pereche pe care s-o poarte. Din plăcere. Sau …

Ești bărbat. Te gândești că undeva, prin luna august, meriți și tu un concediu după atâta muncă. Că ești cu cineva sau nu, contează mai mult sau mai puțin, depinde de fiecare în parte. Și începi… stabilești perioada, cauți o destinație, la mare mai exact, un loc unde să te …

Revii după ani de zile și-mi perturbi existența. Ai o atitudine afabilă, dar cred că e un mesaj codificat în spatele unui simplu salut, ori imaginația mea a luat-o razna. Trăiesc un sentiment ambiguu, îmi pun tot felul de întrebări. Mă simt blocată în trecut. E ceva din mine ce …

Zăbrele de gând cald scuturat sub colbul amintirilor pale par a dispărea în cețuri de întâmplări noi. Nimic nu cade, nimic nu se ridică, nimic nu se cerne din tot ce ai adunat, ca o mătușică harnică, dar uitucă, ce mereu mai vrea să țină lucrul acela că poate-i trebuie …

Nu știu dacă la Balcic vizitatorii găsesc ceea ce vor, adică spectaculosul și strălucirea unei reședințe regale. Lumea trece oarecum grăbită prin grădini, atentă mai degrabă la fotografiile prin care imortalizează ipostaze individuale, la sere este puțin mai multă agitație, iar micul castel, mai degrabă auster și cu interioare prea …

Am făcut totul ca să te uit. În trecut, în prezent și în viitor. La limita depravării uneori, sperând că măcar o scânteie de pasiune să ardă în creierul meu conexiunea fabuloasă cu tine. Am făcut totul cu metodă, cu determinare și cu un nod în gât. A mai rămas …

Ne cunoaștem de mult. Blondă, ochi verzi, fâșneață. Cel puțin așa mi-o aduc aminte. Dezinvoltă, lipsită de complexe sau de bătăi de cap precum restul suflării feminine aflate o idee mai aproape de pământ și cu capul o idee mai bine înfipt pe umeri. O priveam toate cu o admirație …

 Sunt câte puțin din tot ce am cunoscut. Am pătruns în Salonul 7 sufocat de gânduri, cu umerii adunați deasupra unei inimi răzvrătite, gata să-mi spargă coșul pieptului și cu picioare moi, aproape imposibil de convins să pășească înainte… un gust amar îmi răscolea în creierii înfierbântați amintiri de fiere… …