Articole despre disperare

Nici 275 de ore nu trecuseră până când aveau deja ritualuri. Repetarea zilnică a unor gesturi poate deveni rutină generatoare de rugină – dacă-mi permiteţi un joc de cuvinte; şi nu prea văd de ce n-aţi face-o, pe bune – la o vârstă mai înaintată şi când respectivele gesturi sunt …

Tot citesc în ultimul timp despre disperarea doamnelor care deplâng stilul de viaţă pe care îl aleg mulţi dintre bărbaţii contemporani, strigându-le despletite şi aproape înlăcrimate – măcar aşa, de efect la public – că nu-i mai recunosc, că nu ştiu ce e cu ei, că nu mai sunt suficient …

Ea mă privește… Eu o privesc… Nu rostesc cuvintele care-mi ard limba, căci este prietena mea. Tac și nu spun nimic. Nu o întreb ce-i lipsește… Nu îi spun nici că el e sufletul ei pereche pe care nu l-a întâlnit la timp… nu prevăd cu voce tare că se …

Niște cochilii goale. Asta suntem. Asta am ajuns, noi, ăștia tinerii de 30 și ceva de ani. Mai bătrâni și mai epuizați fizic și psihic decât părinții și bunicii noștri. Disperați și plini de frici, de îndoieli, dar goi de speranțe și de sentimente. Plecam, rând pe rând, din orașele …

Trăim într-o societate în care căsătoria are mai mult un scop material, dragostea este un mit, iar divorţurile se produc pe bandă rulantă. Am crezut, la un moment dat, că mă aflu într-o situaţie fără ieşire, până într-o zi, când am realizat că problema mea este nesemnificativă, comparativ cu altele. …

Nu este o scrisoare de dragoste, nu este nici o scrisoare de adio. Este ceea ce nu ai auzit de-a lungul ultimilor ani atunci când îţi vorbeam. Arunci când îţi spuneam că mi-e dor sau că mă doare, că îţi sunt sau că n-o să-ţi mai pot fi, că te …

Tu de ce n-ai suferit? De ce n-ai plâns în pumni când am plecat de lângă tine? Ar fi trebuit să îți smulgi părul ăla blond de tristețe și, în genunchi, să îmi cuprinzi gamba cu unghiile tale negre până aș fi sângerat. De ce nu m-ai făcut să mă …

Nu dau doi bani pe societatea asta care ne învață să fim liberi și să nu punem suflet. Nu dau două parale pe noua ordine a firii unde toată lumea e prea ocupată pentru sentimente adevărate și își fu*e viața, alegând calea ușoară. Sunt femeie și am fost învățată de …

– Mariţooo, alearg’, Mariţoooo, alearg’… Şi Mariţa alergă. Alergă la gardul de uluci de culoarea pietrelor de râu şi strigă la rândul ei: – Ce e, nină, ce făcuşi? Avea ea vorba asta cu nină, nu ştiu de unde o avea. – Vino să-ţi dau o porţie de ciorbă, o …

Și-a tras în fugă hanoracul decolorat pe care-l purtase toată vara, a pus fetița în cărucior și a pornit pe cărarea pe care o străbătea de o jumătate de an, în fiecare dimineață, spre mare. Căuta un loc, o persoană, o privire, ceva care să o facă să iasă din …