Nimeni nu a prevăzut ce se va întâmpla în 2020. La finalul lui 2019, economiștii din SUA vorbeau despre perspectivele angajărilor cu normă întreagă, ne așteptam ca Brexit-ul să țină capul de afiș în Europa, iar Japonia era pregătită să își deschidă porțile întregii lumi ca gazdă a Olimpiadei de Vară. În schimb, s-a întâmplat criza COVID-19.
Coronavirusul – descris la început, în luna ianuarie, ca o misterioasă boală asemănătoare cu gripa care afecta China – a blocat întreaga economie globală. Milioane de oameni și-au pierdut slujbele, iar peste 1,4 milioane și-au pierdut viețile. Mulți dintre noi am plecat acasă și am rămas acolo.
Anul 2020 ne-a testat rezistența, forțând lumea să schimbe din mers felul în care trăia și muncea. În 2021, cu promisiunea clară a unei suite de vaccinuri, avem în față un nou test: va trebui să decidem ce tip de lume post-pandemică dorim să construim, pentru noi înșine și pentru generațiile viitoare.
La fiecare final de an, editorii LinkedIn le solicită membrilor comunității de influenceri, fomatorilor de opinie și contributorilor frecvenți să împărtășească Marile Idei care, în opinia lor, vor defini anul ce urmează. Acum, în umbra unei pandemii care apare o dată la un secol, vă oferim o selecție a predicțiilor și gândurilor despre direcția în care o putem lua de acum înainte – la muncă, acasă și oriunde altundeva.
Aceasta nu este nicidecum o listă completă, de aceea vă invităm să vă alăturați nouă! Ce Mari Idei credeți că vor apărea în anul 2021? – Scott Olster
Da, vom avea un vaccin (îl avem). Nu, nu ne va scăpa de distanțarea socială
Toată lumea speră că 2021 va aduce relaxarea crizei COVID-19, iar experții în sănătate publică cred că există motive să fim optimiști. „Posibilitatea unui impact major asupra acestei pandemii este foarte real. Iar totul se concentrează în jurul unui vaccin”, spune Michale Osterholm, epidemiolog la Centrul pentru Boli Infecțioase și Politici de Cercetare din cadrul Universității din Minnesota.
Însă, există câteva avertismente. În vreme ce primii candidați producători ai vaccinului trec deja la procesul de aprobare, este posibil să vedem două sau trei generații de vaccinuri în următorii câțiva ani. Un vaccin trebuie să fie atât eficient, cât și durabil, adică nivelul său de protecție să dureze pentru o perioadă mai lungă de timp. Iar oamenii să fie dispuși să îl facă.
Osterholm, care este și consilier al președintelui-ales Joe Biden, a atras atenția asupra importanței accesului la vaccin pentru țările cu venituri mici și medii, în caz contrar virusul urmând să continue să treacă granițele.
Tratamentele și diagnosticările se vor îmbunătăți, cel mai probabil, ceea ce înseamnă că rata mortalității ar trebui să descrească. Însă, 2021 va aduce, de asemenea, și o un pic de frustrare. „Distribuirea vaccinului va dura mai mult decât se crede”, spune Greg Martin, un specialist al Serviciului de Sănătate din Dublin, care estimează că va mai fi nevoie de încă șase până la nouă luni după aprobare pentru ca publicul general să aibă acces la acesta. Cu o dorință tot mai mică a politicului de a instaura alte carantine, alături de o nebunie colectivă, numărul de cazuri poate crește chiar și după ce vaccinul va deveni disponibil. „Trebuie să ne asigurăm că nu vom lua piciorul de pe pedala de accelerație”, spune același Martin.
Birourile se vor lupta să ne recâștige
După un an de lucrat de acasă, dinamica puterii s-a schimbat. Companiile vor trebui să le ofere angajaților un motiv pentru a reveni la birouri. Ce va conține oferta? Spații special create pentru ceea ce ne-a lipsit pe tot parcursul acestei perioade: legături umane și poate chiar și un pic de odihnă și relaxare.
„Oamenilor le lipsesc cel mai mult alți oameni. Există un crez real în contactul interuman”, spune Liz Burow, fost vicepreședinte de strategie a locului de muncă la WeWork. Ea spune că birourile vor funcționa în două moduri-cheie: ca spații unde oamenii se adună pentru a fi îndrumați, pentru a se dezvolta personal și pentru cultura organizațională; și ca un fel de cluburi unde lumea poate veni pentru a colabora și a se aduna. În ambele situații, aceste adunări nu vor mai avea loc 5 zile pe săptămână, ca înainte.
Transformarea aceasta nu va fi doar una filosofică, ci și fizică.
Scaunul desemnat nu mai există, susține Brittney Van Matre, director de strategie a locului de muncă și al operațiunilor la Nike. Studiile companiei sale arată că angajații își doresc să lucreze într-un birou, însă numai două zile pe săptămână. Iar atunci când ajung la birou, ei doresc un mediu colaborativ. În consecință, design-ul birourilor trebuie să faciliteze acest tip flexibil de a munci, astfel încât acesta să satisfacă o varietate de nevoi.
Însă doar aceste spații colaborative pot fi insuficiente pentru a atrage oamenii, avertizează Van Matre. Ea crede că va fi nevoie ca toate companiile să atragă angajații fie cu „sedii extraordinare care dețin o sumedenie de facilități și experiențe captivante” sau „care oferă o experiență unică pe care nu o poți trăi în alte părți”. Van Matre sugerează că firmele ar trebui să ia în calcul amplasarea unor avanposturi în locuri neconvenționale, precum zonele rurale sau cu peisaje, asociate mai degrabă cu relaxarea, către care angajații să își dorească să se îndrepte.
Pentru mulți angajați, programul 9:00-17:00 va deveni 3-2-2
La momentul în care va fi din nou sigur să revenim la birouri, mulți angajați își vor fi petrecut deja mai bine de un an lucrând de acasă. Iar mulți dintre aceștia se bucură acum de mai mult timp liber și de flexibilitate. Companiile îi pot lăsa pe angajați să lucreze de acasă două sau mai multe zile pe săptămână, iar unele pot opta chiar pentru trei zile la birou, două zile de telemuncă și două zile libere – o săptămână 3-2-2, potrivit lui Ashley Whillans profesor la Harvard Business School. Anumiți angajatori pot, de asemenea, să reducă săptămâna de lucru la numai patru zile.
„Angajații vor solicita o mai mare flexibilitate, iar organizațiile vor cere și ele asta ca o condiție obligatorie. Felul în care va arăta această flexibilitate depinde de sector și de localizarea geografică. Dar, să sperăm că dacă lucrurile vor fi făcute corect, aglomerațiile de dimineață vor aparține trecutului”, spune Whillans.
Statisticile recente din LinkedIn Workforce Confidence Index arată că aproximativ jumătate (47%) dintre angajați cred că acele companii în care lucrează le vor permite, cel puțin parțial, să activeze în regim de telemuncă după încetarea pandemiei de coronavirus. Acest procentaj este încă și mai mare în rândurile anumitor industrii care văd programul flexibil ca pe o soluție de viitor, incluzând aici domeniul tehnologiei (73%), cel financiar (67%) și media (59%) – Andrew Seaman.
Tehnologia care nu trebuie să lipsească în 2021? Orice ne face să ne simțim în siguranță
Uitați de tehnologiile mai rapide, mai performante, mai noi și mai diferite. Lista de dorințe privitoare la tehnologiile și inovațiile din 2021 se va concentra pe produse și servicii care ne fac să ne simțim mai în siguranță. Cum ar fi pulsoximetrele. Nici nu auzisem de ele până în martie 2020, când soția mea a insistat să ne comandăm unul. Astfel, dacă oricare dintre noi s-ar fi infectat cu COVID-19, ne-am fi verificat nivelul de oxigen din sânge pentru a stabili cât de gravă este boala. În prezent, și cea mai recentă versiune de Apple Watch este promovată ca având capacitatea de a detecta nivelul de oxigen din sânge. Vom dori să călătorim în avioane care au fost igienizate cu un sprayer electrostatic. Aceia dintre noi aflați în regiuni cu risc ridicat de incendii precum Australia sau coasta de Vest a SUA îi vor cere lui Moș Crăciun un purificator de aer pentru a combate efectele poluării cu fum. Angajatorii noștri vor investi în telefoane inteligente activate prin voce, care le vor permite destinatarilor apelurilor să comunice fără a-și scoate echipamentul de protecție, dar și camere de securitate care pot identifica dacă oamenii respectă sau nu distanțarea socială.
Aceste solicitări de siguranță se vor extinde de asemenea către metodele pe care marile companii de tehnologie le folosesc pentru a-și proteja angajații de hărțuire. Am devenit mult mai precauți referitor la riscurile prezentate de folosirea greșită a datelor și a dezinformării care pot apărea în cazul persoanelor ce folosesc aceste servicii, dar și în cazul societății în general. Odată cu comercializarea pe scară largă a orice, de la identificarea facială la tehnologia de voce, vom solicita atât legiferatorilor guvernamentali, precum și advertiserilor comerciali să preseze aceste companii în sensul folosirii responsabile a datelor noastre – Jessi Hempel.
Fiți gata pentru recesiunea globală, actul II
Cum 2020 nu a fost un an lipsit de surprize, economiștii deja semnalează una mare pentru 2021: această recesiune globală poate fi doar actul de început.
Recesiunea economică inițială – indusă de închideri globale sincron pe măsură ce pandemia a proliferat – a condus la condiții care expun acum o recesiune subiacentă, mai fundamentală, potrivit economistului Ernie Tedeschi. Semnele? Industriile care nu au fost direct afectate de criza sanitară experimentează acum pierderea locurilor de muncă, eșecuri în planul afacerilor și declinuri în ceea ce privește cheltuielile; multe concedieri care fuseseră inițial clasificate drept temporare sunt acum trecute ca permanente; iar rata de șomaj pe termen lung – o tulburătoare caracteristică a Marii Recesiuni – este în creștere.
Implicațiile: o recesiune urmată de o revenire de scurtă durată este marele risc pentru 2021, potrivit economistului Campbell Harvey. Economistul Mohamed El-Erian, consideră riscul unei recesiuni ulterioare drept „ridicat și în creștere”, pe baza datelor globale urmărite din sectoarele producției și serviciilor.
Un astfel de jargon economic are implicații umane. Organizația Națiunilor Unite apelează la 35 de miliarde de dolari pentru a-și sprijini activitatea umanitară, preconizând că un număr record de 235 de milioane de oameni vor avea nevoie de asistență în 2021, cu o creștere de aproape 40% față de 2020. “Nu vom avea o a doua șansă să facem alegerea corectă”, a declarat Mark Lowcock, subsecretarul general al ONU pentru afaceri umanitare.
„Lunga ascensiune din profunda recesiune din acest an va fi inegală, nesigură și predispusă la contracarări”, a declarat Kristalina Georgieva, șefa Fondului Monetar Internațional, pentru LinkedIn News. „Drumul către o creștere puternică, durabilă, echilibrată și incluzivă va fi lung și dificil.” – Devin Banerjee
Pentru lideri, caracterul va fi decisiv
Pe măsură ce ne străduim să depășim o pandemie globală și o recesiune economică, caracterul liderilor va conta la fel de mult ca și competența lor. În 2021, leadership-ul dedicat în întregime companiei va fi un avantaj competitiv.
Psihologii constată că, în fața amenințărilor la adresa locurilor noastre de muncă și a vieții în general, devenim mai preocupați de precaritate și scop. Căutăm un sentiment de încredere că locurile noastre de muncă sunt sigure și că oferă un sentiment de contribuție la o cauză mai mare decât noi. Acest lucru va oferi liderilor un avantaj în recrutarea, motivarea și păstrarea oamenilor talentați.
Liderii dedicați sunt oameni care oferă, nu care iau – putem conta pe ei că vor pune interesele noastre deasupra celor proprii. Ei știu faptul că oamenii nu sunt cea mai importantă resursă dintr-o companie; ei sunt compania. Nu o vor lăsa mai moale niciun pic; vor face tot ce le stă în putere pentru a ne salva locurile de muncă. Nu ne vor ține legați de un birou sau de un program, ci ne vor oferi libertatea și flexibilitatea de a lucra oriunde și oricând este mai convenabil pentru noi. Nu vor deveni micro-manageri; vor fi „macro-managerii” care unesc oamenii în jurul unei misiuni semnificative. Nu ne vor ține blocați în locuri de muncă fără posibilitate de progres; vor crea oportunități de creștere și avansare. Și dacă nu există o cale, ei vor avea suficientă grijă pentru a ne ajuta să găsim una sigură. – Adam Grant, psiholog organizațional la Wharton, gazda podcastului TED WorkLife și autorul cărții „Gândiți-vă din nou: puterea de a ști ceea ce nu știți”, disponibilă din 2 februarie.
Vom denumi valurile de căldură așa cum denumim uraganele și cicloanele
Ultimul deceniu a fost cel mai plin în materie de recorduri de căldură, iar numai în ultimele luni din 2020, acestea au fost spulberate pe întreg globul: în Death Valley, California, temperaturile au depășit 54 de grade Celsius; în Siberia și Europa se ating în mod obișnuit temperaturi cu 7 grade Celsius, respectiv cu 2 grade Celsius mai mari decât media; iar valurile de căldură extreme din Australia au alimentat cele mai grave incendii văzute vreodată. Până la sfârșitul secolului, fără măsuri de prevenție, valurile de căldură pot afecta 75% dintre oamenii de pe planetă și peste 3,5 miliarde de oameni până în 2070, dintre care 1,6 miliarde vor locui în zone urbane dense unde mediile construite măresc expunerea la căldură. În prezent, niciun colț al pământului nu este afectat.
Valurile de căldură nu spulberă în mod dramatic acoperișurile clădirilor, iar ceea ce lasă în urma lor nu poate fi fotografiat sau transmis prin imagini la fel cum este posibil în cazul daunelor provocate de incendii, uragane sau inundații. Cu toate acestea, efectele lor nu sunt mai puțin periculoase. În SUA, mai mulți oameni mor anual de căldură extremă decât din cauza oricărui alt eveniment legat de vreme.
Dăm nume furtunilor tropicale și uraganelor încă din anii 1950. Denumirea valurilor de căldură va crea o cultură similară de conștientizare și pregătire privitoare la riscurile și impactul căldurii și va concentra resursele necesare pentru a proteja și salva vieți. În 2021, vom denumi valurile de căldură precum furtunile și uraganele tropicale, iar căldura extremă nu va mai fi un ucigaș tăcut.
Pandemia va aduce mai multe femei în posturi de conducere
COVID-19 a fost catastrofal pentru femei – în special pentru cele din rândul minorităților, pentru cele cu venituri mici și pentru mamele singure – deoarece pierderea locurilor de muncă crește în sectoarele care angajează femei într-o pondere mare, iar închiderea școlilor obligă multe mame care lucrează să renunțe de tot la slujbe. În SUA, în toamna anului 2020, erau cu aproximativ 1,6 milioane de mame mai puțin în câmpul muncii decât se preconiza. Însă, pe fondul frământărilor, observăm semnele unei schimbări a tagmei conducătorilor de companii, cu tot mai multe femei care urcă în rândurile executivului de vârf în timpul pandemiei, chiar dacă angajarea la acest nivel a scăzut inițial, potrivit datelor LinkedIn. Așteptați-vă ca această tendință să continue, deoarece pandemia evidențiază importanța conducerii cu empatie și a susținerii diverselor talente. „Uneori, nu se întâmplă nimic timp de decenii, iar alteori se întâmplă decenii într-o săptămână. Suntem într-o astfel de situație”, a declarat CEO-ul Catalyst, Lorraine Hariton, cu privire la progresele pe care le anticipează. Există, de asemenea, mai multe femei CEO în Fortune 500 decât oricând. În timpul pandemiei, Jane Fraser a devenit prima femeie CEO a unei bănci importante de pe Wall Street, iar Karen Lynch a devenit CEO al celei mai mari companii de îngrijire a sănătății din lume, CVS Health. Ambele numiri le indică experților că integrarea mai multor femei în funcții de conducere se va transforma într-o practică obligatorie pentru cele mai competitive companii. „Nu ne întoarcem la normal”, a spus C. Nicole Mason, CEO al Institutului pentru Cercetarea Politicilor pentru Femei. „Vrem să vedem unele schimbări în ceea ce privește modul în care femeile sunt văzute la locul de muncă. Reprezentăm jumătate din forța de muncă.” – Caroline Fairchild.
În loc să locuim deasupra magazinelor, vom locui în acestea
Anul 2020 a fost unul extrem de dur pentru comercianții cu amănuntul din magazinele fizice. Pandemia a generat valuri de șoc în industrie, care au presupus trafic redus în magazine și o trecere rapidă la opțiunile de vânzare cu amănuntul din mediul online. Rezultatul? Închideri record de magazine și un nou val de falimente.
Toate acestea ne fac să ne punem o întrebare: ce se întâmplă cu spațiile rămase libere?
Iată o opțiune: transformarea magazinelor goale în locuințe. De ani de zile, planificatorii urbani au pledat pentru o trecere către centre de oraș mai axate pe comunitate, o combinație mai uniformă a locului în care oamenii lucrează, fac cumpărături, își petrec timpul liber și unde dorm. Transformarea magazinelor în locuințe ar putea fi văzută ca un pas următor în această mișcare, unde spațiile evoluează pentru a se potrivi nevoilor în continuă schimbare ale comunității. Iar unele orașe au început deja. În Olanda, la Eindhoven, consiliul orașului a început să ofere subvenții pentru a-și încuraja cetățenii să trăiască deasupra magazinelor sau să transforme magazinele în locuințe. Orașul le oferă proprietarilor inclusiv stimulente financiare pentru a investi în convertirea magazinelor în spații rezidențiale.
Leon Erkelens, consultant imobiliar la agenția Synerki din Rotterdam, se așteaptă ca centrele orașelor să devină mai concentrate, iar magazinele care rămân vacante să fie transformate în unități rezidențiale. Acest lucru va crește numărul de „priviri ațintite spre stradă” și implicit nivelul de siguranță, spune el pentru LinkedIn News. Erkelens preconizează căorașele mici vor suferi cel mai mult din cauza exodului magazinelor. „Orașele mari vor continua să aibă capacitatea de a atrage mulțimi mari, astfel încât piața imobiliară destinată comerțului va continua să se refacă.” – Liza Jansen.
Recuperarea în formă de K va trimite companiile să-i curteze pe cei bogați
Pandemia globală a creat „o poveste despre două orașe”, a declarat investitorul și filantropul David Rubenstein pentru LinkedIn News: „Oamenii de la vârf se descurcă spectaculos de bine, în timp ce restul rămân tot mai mult în urmă”.
Pe măsură ce bifurcația în formă de K va continua din cauza pandemiei, companiile vor fi obligate să urmărească banii pentru a prospera sau chiar a supraviețui. Dețineți un cinematograf care era în mare parte gol? Proiecțiile private ar putea readuce oamenii în săli, așa cum încearcă lanțul cinematografic AMC, dar și altele asemenea. Lanțurile hoteliere fac curte celor care caută birouri private cu vedere la plajă, o tendință care ar putea continua ani de zile. Chiar și magazinele cu prețuri mici vizează acum clienții mai bogați. „Necesitatea acestui tip de magazin este foarte relevantă acum – și poate din ce în ce mai mult”, a declarat Emily Taylor, directorul comercial general al Dollar General, despre noul brand de magazine al companiei numit Popshelf, care se adresează cumpărătorilor mai înstăriți.
Pe măsură ce companiile urmăresc consumatorii cu bani, inclusiv propriile lor structuri operaționale se vor schimba, potrivit lui David Hunt, CEO al companiei de investiții PGIM, care valorează 1,4 miliarde de dolari. „Companiile din întreaga lume au aruncat activele care le-au definit de-a lungul istoriei – fabrici, utilaje, birouri regionale pline de oameni”, a declarat el pentru LinkedIn News. În viitor, companiile vor investi din ce în ce mai mult în proprietate intelectuală, software, platforme online, drepturi de autor și algoritmi – orice este nevoie pentru a urmări și a întâlni clientul viitorului oriunde ar fi acesta. Datele LinkedIn arată că angajarea directorilor însărcinați cu găsirea acelor consumatori este în creștere. – Devin Banerjee.
În 2020, companiile promiteau echitate rasială. În 2021, acestea vor da socoteală
După moartea din luna mai a lui George Floyd, directori din toată America au ieșit „in corpore” cu promisiuni de înlăturare a rasismului sistemic din organizații. În 2021, clienții și angajații vor cere respectarea promisiunilor făcute. Aproximativ 60% dintre americani afirmă că se așteaptă ca brandurile să ia atitudine față de rasism și nouă din zece angajați la nivel global consideră că toate companiile ar trebui să se angajeze în inițiative de diversitate și incluziune.
„Cu un val de reacții la nivel național în ceea ce privește echitatea rasială, America Corporativă va începe să asocieze angajamentele privind diversitatea, echitatea și incluziunea cu o abordare cuprinzătoare care o face responsabilă pentru progres, așa cum o face în toate celelalte aspecte ale afacerilor lor”, a spus John Rice, CEO al organizației non-profit Management Leadership for Tomorrow. „Vom redefini cum arată „binele” în ce privește echitatea rasială la locul de muncă”.
În 2021, vom afla care sunt corporațiile care tratează serios problema și care doar la nivel declarativ. Un lucru va fi universal pentru toată lumea: companiile vor continua să simtă presiune din partea părților interesate nu doar de crearea unor organizații mai diverse, ci și de realizarea unor progrese clare și măsurabile către echitate. Chiar și companiile precum Coinbase – care au adoptat o poziție împotriva abordării temelor politice și a problemelor sociale la locul de muncă – sunt responsabilizate de către angajați pentru a crea echipe incluzive. Între timp, NASDAQ a propus o regulă care ar impune celor peste 3.000 de companii listate la bursă să aibă cel puțin o femeie membru al consiliului de administrație și una care se autoidentifică fie ca minoritate subreprezentată, fie ca membră a comunității LGBTQ. – Caroline Fairchild.
Brexit-ul va fi complet – dar negocierile nu se vor termina niciodată
Deși Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020, anul 2021 este momentul în care realitatea Brexit-ului se va resimți cu adevărat. Pe 31 decembrie, perioada de tranziție s-a încheiat, iar Marea Britanie nu mai face parte din uniunea vamală a UE și din piața unică. Chiar și cu un acord comercial în vigoare – încă se negociază unul nou – vor exista perturbări și întârzieri deoarece, pur și simplu, „comerțul va fi mai dificil”, spune Anand Menon, directorul Marii Britanii al „In A Changing Europe”, o inițiativă independentă de cercetare. Așteptați-vă la cozi de camioane la frontiere și la călători britanici chinuiți pe aeroporturile europene în timp ce își croiesc drum prin cozile „non-UE”. Impactul economic inițial nu va fi la fel de evident într-o economie afectată de pandemie – dar deciziile de investiții vor fi suspendate, iar companiile din Marea Britanie care se bazează pe comerț fără fricțiuni pot începe să-și facă bagajele. Pe termen mediu, impactul macro-economic al Brexit-ului asupra Regatului Unit va fi mai mare decât cel produs de COVID-19, spune Menon.
Iar acesta este doar începutul. Deoarece comerțul este doar singura problemă aflată deocamdată pe masa negocierilor, anul 2021 va fi doar startul „unui proces de negociere aproape constant”, spune Pepijn Bergsen de la Chatham House, cu referire la domenii precum serviciile financiare, unde condițiile nu au fost încă agreate. Relația va fi caracterizată prin „piedici constante, tensiuni și litigii”, spune Mujtaba Rahman din cadrul grupului Eurasia. „Guvernul britanic va dori să facă lucrurile diferit și să conteste orice posibilă percepție a faptului că este membru de facto al UE”. – Siobhan Morrin.
Streaming-ul va înghiți filmele, apoi le va transforma
Anul 2020 a fost devastator pentru cinematografe, deoarece multe dintre acestea au fost nevoite să-și închidă porțile în mijlocul pandemiei. Însă lucrurile au stat mult mai bine pentru piața de streaming, care a devenit aproape singurul loc atractiv pentru Hollywood și pentru public deopotrivă. Studiourile au lansat filme foarte așteptate, cum ar fi Mulan, direct pe canalele de streaming. Warner Bros. a zguduit industria în decembrie, când a anunțat că va lansa simultan toate filmele sale din 2021 pe serviciul de streaming HBO Max și în cinematografe.
Când criza COVID-19 va dispărea, filmele își pot regăsi drumul către inimile și portofelele consumatorilor? Da, însă acest lucru va necesita câteva schimbări.
O mâncare mai bună și pardoseli mai puțin lipicioase probabil nu vor fi argumente suficiente. „Ce poate oferi în plus un cinematograf față de ce poți avea în sufrageria ta? Alți oameni”, spune profesorul de marketing al NYU, Scott Galloway. „Comediile sunt mai amuzante, thriller-urile sunt mai pline de suspans, iar filmele de groază sunt mai înfricoșătoare când te afli într-o mulțime de oameni. Cinematografele trebuie să se reinventeze ca locuri de adunare, ca spații sociale. Un nou film Marvel este un eveniment care poate provoca diverse concursuri de costume sau vizionări maraton ale unor filme anterioare”.
Așteptați-vă ca jucătorii de pe piața de streaming să se înscrie în această cursă. „Cineva va trebui să ofere capital cinematografelor pentru a le ajuta să depășească pandemia și pentru a investi în viitorul industriei”, spune Galloway. „Interesul vehiculat al Amazon pentru AMC este interesant. Compania ar putea, de exemplu, să activeze audiența de pe canalul Prime și să le ofere clienților săi ocazia de a vedea primii lansările noi din cinematografe. “- Callie Schweitzer.
Școala la distanță va primi un upgrade atât de necesar
Una dintre cele mai mari frustrări din 2020 a asociat dificultățile întâmpinate cu oprirea bruscă a învățământului școlar șiuniversitar, în favoarea învățatului de la distanță. Profesorii s-au străduit să stăpânească instrumentele video folosite pentru a ține cursurile. Prezența la acestea a scăzut. Chiar și elevii care au fost prezenți s-au simțit adesea deconectați.
Trebuie să existe o modalitate mai bună, spun profesorul de informatică de la Stanford, Daphne Koller și soțul ei, antreprenorul tehnic Dan Avida. Ambii au contribuit la construirea Coursera, o platformă gigant de învățare online la nivel de colegiu. Acum, s-au întors cu un alt start-up educațional, Engageli, care construiește un sistem de predare interactiv conceput pentru a satisface nevoile unice ale tuturor școlilor în parte.
O idee esențială: facilitarea accesului elevilor la cursuri în „bănci” de câte doi până la opt cursanți. Aceștia pot astfeldiscuta cu colegii lor de bancă fără a interfera cu ceilalți. Între timp, profesorul poate explica diverse lucruri tuturor „băncilor” simultan, în timp ce poate să viziteze unele dintre acestea pentru a se asigura că totul decurge cum trebuie. Avida spune că educatorii preferă acest model în fața constrângerilor rigide ale camerelor altor furnizori, care au fost dezvoltate pentru a se potrivi nevoilor corporative.
Între timp, cei mai importanți jucători din domeniul comunicațiilor video destinate mediului de afaceri, cum ar fi Zoom, Cisco’s WebEx și Microsoft Teams, se vor mișca rapid pentru a răspunde nevoilor pieței educației și în 2021 (Microsoft deține și LinkedIn). Însă, Avida spune că Engageli a depus o mulțime de brevete pentru a-și proteja ideile, adăugând că accentul său unic asupra educației îl poate ajuta să se dezvolte mai rapid decât alți rivali, pentru care educația este doar o piață de nișă. – George Anders.
Vom modifica planul orașelor…
Pandemia va schimba fața orașelor, remodelându-le în moduri care vor face viața urbană mai durabilă. Primarii din întreaga lume au pus lansarea programului „Orașelor de 15 minute” în centrul planurilor lor de revenire. Ideea principală? Locuitorii orașului ar trebui să aibă acces la tot ce au nevoie (serviciu, baruri, restaurante, magazine, școli, asistență medicală, agrement) într-o călătorie de 15 minute de acasă, pe jos sau cu bicicleta. Carantina a făcut dovada conceptului de lucru la domiciliu, provocând ideea că orașele trebuie să fie împărțite în zone separate pentru muncă și viață. Mulți locuitori ai orașelor au experimentat viața cu mai puține mașini și mai multe biciclete pe străzi. Acum, duhul a ieșit din lampă. În 2021, vom vedea piste de biciclete pop-up și alte schimbări temporare de infrastructură implementate pentru a îmbunătăți viața orașelor pe fondul pandemiei, devenind permanente, pe măsură ce ideile de nișă din trecut, cum ar fi „super-blocurile” Barcelonei, devin obișnuite. „Ceea ce aștept este ca o nouă filozofie de lucru să se contopească cu ideile orașelor inteligente. Companiile vor avea spații de lucru mai mici, răspândite în tot orașul, mai aproape de casele oamenilor”, spune Frederik Anseel, profesor de management la Universitatea din New South Wales. Acest lucru va permite revenirea la ideea tradițională a orașului – una în care comunități mai mici se formează în jurul unui singur hub central. „Orașele mari precum Paris, Londra și Sydney ar putea deveni vaste zone urbane formate din mai multe comunități mai mici, fiecare cu centrul lor”, afirmă Anseel. „Și întrucât va exista o concentrare mai mică într-o zonă centrală, prețurile proprietăților vor trebui să se adapteze în consecință.” – Pieter Cranenbroek.
… și vom începe să planificăm orașe de refugiu pentru a scăpa de schimbările climatice
În ultimul an, lumea a fost fixată de pandemie și de efectele sale asupra vieții noastre, de altfel un motiv întemeiat. Însă,o amenințare și mai mare ar putea schimba modul în care trăim într-un mod mai puțin rapid, dar mai permanent: schimbările climatice. Încălzirea globală forțează deja aproximativ 20 de milioane de oameni să-și părăsească locuințele în fiecare an. Creșterea temperaturilor, combinată cu cea a populației, înseamnă că trei miliarde de oameni – o treime din populația globală proiectată – ar putea trăi în condiții greu suportabile până în 2070. Rezultatul inevitabil va fi migrația în masă către „paradisuri climatice” sau orașe ferite de vremea extremă și care au capacitatea de a crește. Pregătirea pentru acest viitor nu mai poate fi amânată, iar șefii de stat, membrii comunității științifice, sectorul privat, ONG-urile și grupurile de tineri se vor întâlni pentru a discuta problema la primul summit mondial privind adaptarea climatică, din ianuarie 2021. Pe măsură ce orașele din întreaga lume dezvoltă planuri de acțiune climatică, sunt așteptate mai multe proiecte de locuințe cu emisii de carbon zero și centuri verzi care să înlocuiască asfaltul. „Întrebările pe care ar trebui să le punem sunt cele despre cum putem proteja locuitorii cei mai vulnerabili”, spune Greg Lindsay, director de cercetare aplicată la Fundația non-profit NewCities. „Cum să dezvolți noi abordări pentru a îndepărta oamenii de zonele cu cel mai ridicat risc” – Pieter Cranenbroek.
China va fi în lumina reflectoarelor în 2021
China a fost un succes econimic imens în 2020. În ciuda unei pandemii globale care a apărut pe țărmurile sale, economia națiunii și-a revenit rapid, crescând cu 4,3% în al treilea trimestru al anului 2020, cetățenii săi duc o viață în mare măsură normală datorită restricțiilor stricte care au oprit virusul, iar țara s-a dezvoltat și s-a alăturat unuia dintre cele mai mari pacturi comerciale din lume. Între timp, Statele Unite și Europa se pregătesc ca în 2021 să țină sub control valurile de infectăricare au adus o mare parte din economiile lor într-un punct mort.
Toate acestea pun China într-o poziție avantajoasă pentru a-și asigura un loc ca superputere dominantă a lumii în anii următori. Totuși, câștigarea inimilor și a minților nu este probabil să vină odată cu acest succes.
De ani de zile, China și-a folosit puterea economică ca monedă de negociere pentru a obține accesul la noi piețe sau pentru a calma criticile cu privire la încălcările drepturilor omului împotriva populației sale minoritare uigure. În timp ce companiile au mult de pierdut în cazul în care China își va închide frontierele, liderii guvernamentali sunt dispuși să cedeze tot mai multă influență unei țări care a afișat o abordare nulă a relațiilor diplomatice. Într-adevăr, sentimentul negativ față de China este în creștere în Australia, Germania, SUA, Coreea de Sud și Canada, printre altele, potrivit unui sondaj realizat de Pew Research Center.
“China va fi înaintea tuturor din punct de vedere economic, dar cu toate acestea, reputația sa globală nu se va îmbunătăți”, a declarat James McGregor, președintele firmei de afaceri publice APCO Worldwide. „Conducerea partidului [comunist chinez] pare să fi decis că, dacă China nu poate fi iubită, ar putea fi la fel de bine temută”.
Departamentul de Stat al SUA a elaborat un plan pentru ținerea sub control a sferei de influență a Chinei, dar administrația Biden va avea alte priorități imediate; și anume, reducerea unei crize economice alimentate de pandemie și distribuirea unui vaccin atât de necesar. China va folosi probabil această distragere pentru a acumula mai multă influență, dar poate găsi o comunitate globală mai puțin receptivă. – Jordyn Dahl.
Industria turismului va urma calea Netflix
Pandemia a făcut ravagii în industria turismului în 2020, an în care călătoriile internaționale s-au oprit în mai multe țări. Companiile aeriene au aplicat pentru protecție împotriva falimentului. Punctele turistice tradiționale fierbinți au devenit puncte reci. Industria turismului a fost forțată să se reinventeze.
O idee care câștigă tracțiune? Abonamentele de călătorie. Costco s-a asociat cu WheelsUp pentru a oferi un abonament anual de zbor cu avion privat, în valoare de 17.499,99 dolari. Tripadvisor lansează anual un serviciu de abonament numit Tripadvisor Plus pentru 99 de dolari, care oferă acces la oferte de călătorie și alte avantaje. Și unele companii aeriene au început să experimenteze abonamentele de călătorie, prin care oferă zboruri cu tarif fix în schimbul unei surse sigure și continue de venituri.
„În Asia de Sud-Est, am văzut deja companiile aeriene care testează apele cu acest concept”, spune Hannah Pearson, fondatoarea companiei de consultanță în turism Pear Anderson, cu sediul în Kuala Lumpur. „AirAsia a lansat Abonamentul Nelimitat pentru zboruri interne în Malaezia la începutul acestui an – și având în vedere că acum l-au lansat în Thailanda, Filipine și Indonezia, putem deduce că a fost un succes.”
O altă zonă pe care Pearson o vede de succes? Cea a abonamentelelor de lucru, unde „lanțurile hoteliere oferă rezervări flexibile și avantaje pentru clienți, astfel încât aceștia să se cazeze și să lucreze în oricare dintre hotelurile lor din întreaga țară”. Acest fenomen începe în țări precum Singapore, unde hotelurile oferă acum pachete de lucru personalizate. – Chris Anderson.
Prevenirea pandemiei se va extinde dincolo de medicină
Pandemia COVID-19 a arătat clar că sănătatea noastră este indisolubil legată de problemele de mediu. Creșterea densității populației, migrațiile globale, defrișările, cultivarea pe scară largă și topirea permafrostului au perturbat habitatele animalelor, aducându-le în contact mai strâns cu oamenii. Acest lucru a crescut riscul unor focare mai frecvente de boli zoonotice și, prin urmare, un potențial mai mare pentru apariția unei alte pandemii.
În secolul trecut, au existat doar câteva boli legate de animale, dar aceste cifre s-au accelerat în ultimul deceniu. Acum, apar în medie la fiecare doi ani, a declarat Greg Martin, specialist în sănătate publică la Health Service Executive, enumerând Ebola, Zika, SARS, MERS și gripa porcină ca exemple recente. Nu toate focarele zoonotice duc la pandemii. Dar „dacă aruncăm zarurile atât de des, veți obține un set de șesari”, a spus Martin. „Ne forțăm șansele”.
„Un vaccin va contribui la oprirea pandemiei, dar nu va rezolva și vulnerabilitățile care stau la baza ei”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății. „Nu există vaccin împotriva sărăciei, foametei, schimbărilor climatice sau inegalității”.
De asemenea, pandemia a demonstrat că sănătatea este o chestiune de justiție rasială și de inegalitate, criza având un impact disproporționat asupra comunităților negre, indigene și de culoare. Acest lucru a împins furnizorii de servicii medicale și guvernele să abordeze factorii socio-economici care influențează cine se îmbolnăvește și cine se recuperează.
„COVID-19 ne-a dezvăluit slăbiciunile sistemului nostru de sănătate publică”, a spus Rich Roth, ofițer șef inovație strategică la CommonSpirit Health, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale din SUA. – Beth Kutscher.
Noile metode de construcție vor absorbi – mai degrabă decât emite – CO2
În 2017, Organizația Națiunilor Unite a calculat că imobilele, metodele de construcție și sursele lor de energie reprezintă 39% din emisiile mondiale de dioxid de carbon legate de energie. Aceasta este o statistică alarmantă, spune Kate Simonen, președintele departamentului de arhitectură al Universității din Washington și director executiv al forumului Carbon Leadership al universității. Totuși, ea este optimistă cu privire la modalitățile de reducere a acestui procent.
Versiuni cu impact redus de carbon ale materialelor, de la oțel la covoare, sunt disponibile astăzi pe piață, subliniază Simonen. Deșeurile agricole bogate în carbon, cum ar fi paiele din plastic, pot fi utilizate pentru crearea unor panouri de perete și dulapuri. O altă opțiune: utilizarea bacteriilor pentru a construi noi variante de beton. Comercializarea pe scară largă a unor astfel de cărămizi și blocuri verzi (într-adevăr sunt verzi) ar putea dura câțiva ani buni, spune Simonen, dar proiectele de laborator au arătat că procesele biologice de bază funcționează bine. Ca prim pas în 2021, ea prezice că cel puțin încă un stat american se va alătura Californiei în adoptarea standardelor pentru evaluarea impactului de carbon încorporat al proiectelor de construcții mari. – George Anders.
Milenialii vor investi în propria lor imagine
Wall Street a fost construit pentru părinți și bunici: conversații telefonice continue; teancuri de declarații și documente; și o viziune asupra lumii din partea acționarilor care le depășește pe toate celelalte.
Milenialii sunt pe cale să schimbe toate acestea – și să refacă sectorul financiar în proces. Patru tendințe majore, subliniate recent de The Economist, se accelerează pentru a determina această schimbare a gărzii:
Milenialii – cei născuți între 1981 și 1996 – sunt pe cale să atingă vârful carierei lor din punct de vedere al încasărilor. Pe măsură ce aceștia urcă pe scara corporativă și îi înlocuiesc pe baby-boomer-ii care se retrag, câștigurile lor vor crește cu aproape 75% în acest deceniu, potrivit cercetărilor efectuate de Bank of America.
Boomerii nu numai că se retrag; mor și ei. Astfel, fluxul de bani lăsați moștenire către generațiile mai tinere este gata să dubleze ritmul până în următorul deceniu, potrivit firmei de cercetare Cerulli Associates.
Tehnologia este tot mai importantă în centrul vieții cotidiene a milenialilor. Când vine vorba de investiții, „o generație crescută pe smartphone-uri poate avea cel mai probabil la fel de multă încredere într-o aplicație ca într-un broker”, potrivit The Economist.
Generațiile tinere își doresc mai mult decât un randament financiar atunci când investesc. Cercetările efectuate de Morgan Stanley au descoperit că persoanele cu vârsta sub 35 de ani sunt de două ori mai predispuse să vândă acțiuniledacă consideră că o companie este nedurabilă din punct de vedere ecologic sau social. “Cred cu tărie că accentul pe factorii de mediu, sociali și de guvernanță va persista”, a declarat pentru LinkedIn News Kristina Hooper, strateg de piață global la managerul de active în valoare de 1,2 trilioane de dolari Invesco.
Industria investițională va fi nevoită să se adapteze pentru a urmări banii. Asta înseamnă fuziuni și achiziții, parteneriate fin-tech, un aflux de talent tehnologic și, potrivit lui Hooper, „inovație de produs mai rapidă și mai receptivă”. – Devin Banerjee.
Așteptați-vă la o răfuială pentru reglementarea Big Tech
După ani de încercuiri, Washington-ul este pregătit să revină ca o forță unită – sau cel puțin o forță care nu este complet divizată – pentru a stabili măsuri dure privitoare la tehnologie. O țintă principală pentru oficialii SUA? Secțiunea 230 din Legea privind decența în comunicații, care conferă companiilor tehnologice o largă autoritate de a decide cum să modereze conținutul de pe platformele lor și le protejează de răspunderea pentru ceea ce postează utilizatorii.
Republicanii sunt îngrijorați că marile companii de tehnologie au prea multă putere de decizie asupra vocilor care sunt auzite. Democrații își fac griji că secțiunea 230 permite dezinformării să se desfășoare pe platforme fără consecințe. În persoana consilierului tehnologic Bruce Reed, președintele ales al SUA, Joe Biden, a ales un adversar acerb pentru a ghida gândirea administrației sale privind reglementarea tehnologiei. Reed a contribuit la elaborarea legislației stricte privind confidențialitatea pentru California și s-a pronunțat public împotriva secțiunii 230, scriind că este „un dușman al copiilor” și încurajează ura și abuzurile. Orice modificare a statutului de 26 de cuvinte va modifica internetul așa cum îl cunoaștem noi.
Între timp, activiștii din SUA solicită Comisiei Naționale pentru Tehnologie și Democrație să facă recomandări concrete Congresului și autorităților de reglementare pentru alte modalități de a controla Big Tech. Aceste discuții vor ghida schimbările făcute prin agenții precum Comisia Federală pentru Comerț, care ar putea propune un proces antitrust împotriva Facebook, și Departamentul Justiției, care a intentat deja un proces antitrust împotriva Google. Lor li se alătură procurorii generali de stat din SUA, care investighează cel puțin una dintre companiile Big Tech. Datorită acoperirii globale a fiecăreia dintre firmele Big Tech, acestea sunt urmărite cu atenție în străinătate, din Singapore până în Uniunea Europeană, care de altfel face pași și mai agresivi pentru a reglementa tehnologia de una singură. – Jessi Hempel.
Ne vom afunda și mai adânc în lumile virtuale
Anul 2020 va fi reținut ca anul în care mulți dintre noi am devenit virtuali din necesitate, întrucât distanțarea socială a forțat milioane de persoane să lucreze de la distanță, să învețe și să stabilească diverse aranjamente sociale. Așteptați-vă ca 2021 va aborda lucrurile în același fel, cu o creștere continuă și acceptarea lumilor digitale ca înlocuitoare viabile pentru experiențele și conexiunile în persoană. Companii precum Epic, cu popularul lor joc video Fortnite, precum și motorul de experiență imersivă Unreal, vor aduce evenimente sociale la scară largă, precum concerte și e-sporturi, în lumea virtuală prin tehnologia de realitate augmentată. Și mediile de jocuri și programare colaborative precum Roblox vor reuni comunități care caută conexiune socială într-un mediu COVID-19.
Ne putem aștepta ca ascensiunea și maturitatea mediilor virtuale să influențeze și activitatea economică. Activele digitale bazate pe blockchain vor prinde putere, încurajând adoptarea sporită a piețelor financiare descentralizate pentru plăți și comerț. Hardware-ul de realitate virtuală și augmentată va câștiga, de asemenea, în popularitate, mai ales că Apple se apropie de lansarea propriilor ochelari AR. Iar tranzacțiile financiare vor fi țesute în aceste sisteme hardware, schimbând natura banking-ului și așteptările consumatorilor. – Lex Sokolin, co-șef global de fin-tech la ConsenSys și autor al buletinului informativ The Fintech Blueprint.
Pandemia va dezlănțui un nou val de antreprenori
Marea Recesiune din ultimul deceniu a declanșat un val de antreprenoriat, deoarece șomajul ridicat i-a încurajat pe potențialii proprietari de afaceri să își urmărească marea idee, mai degrabă decât să se bazeze pe o piață a muncii turbulentă. Astfel, Silicon Valley a dat naștere unor afaceri precum Slack, Uber și Airbnb în urma acelei recesiuni. La același lucru ne putem aștepta și acum, după ce praful actualei crize se va așeza.
În timp ce pandemia devastează economiile locale din întreaga lume și duce la dispariția a milioane de locuri de muncă,se va declanșa o renaștere antreprenorială. „Vom începe să vedem mai mulți oameni care se îndepărtează de mediul corporate și își încep propriile afaceri. Poate într-un ritm accelerat, așa cum nu am mai văzut până acum ”, a declarat Lucy Chow, senator care reprezintă Emiratele Arabe Unite la World Business Angels Investment Forum.
Trecerea de la angajat la antreprenor a început deja. Cu zeci de restaurante și magazine închise permanent, fără perspectiva unei reveniri viabile, lucrătorii din prima linie lansează saloane de coafură și cursuri de instruire virtuale. Numărul noilor aplicații pentru afaceri, pe care viitorii antreprenori trebuie să le depună în scopuri fiscale, crește cu 38% de la an la an, începând cu jumătatea lunii noiembrie, potrivit datelor Biroului de recensământ al SUA.
Această creștere antreprenorială poate fi în mare parte izolată în țările care nu oferă programe solide de stimulare economică pentru a menține lucrătorii angajați. În Europa, unde guvernele au ajutat companiile să compenseze costurile cât timp muncitorii au rămas acasă, rata șomajului este mult mai mică decât în SUA. În consecință, aceste economii nu au înregistrat aceeași creștere accentuată în formarea de noi afaceri. – Jordyn Dahl.
Traducere și adaptare, Antonio Robitu
Sper că v-a fost de folos să vedeți ce gândesc mințile luminate ale planetei. Un an mai bun, cu cel puțin 365 de motive de bucurie! În mare parte asta ține de noi. 🙂
Citiţi şi
Automatizarea porților înseamnă siguranță și confort
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
