Și tânjește după orele petrecute fugar în spatele terasei unde a luat naștere universul nostru paralel, după felul în care tremuram sub atingerile lui, după mirosul și ochii lui negri…
Pune mâna pe spatele băncii… ușor, ușor se apropie de mine. La mână avea un ceas, pe care îl fixa din priviri din când în când. Vorbeam despre nunți și ce nu adoram la acestea din zilele de azi. Îmi spune că m-a văzut în prima zi dormitând pe canapea.
Stăteam pe ultima bancă de la Vraja Mării. Puteai vedea luna, valurile care îmi amețeau ochii, umbra celui care ajunsese să mă țină în brațe. Deși era vară, era groaznic de frig. Purtam un pulover mai mare decât mine, pe dedesubt un maiou, și îmi puseserm și o eșarfă pe seama căreia a făcut o glumă cum că ar fi un prosop.
Ajunsese cu mâna pe gâtul meu, iar cu cealaltă mână îmi acoperea mâna de sub “prosop”. Își dorea să nu fi existat, pentru a mă putea atinge. S-a așternut liniștea peste noi. Își pune capul pe umărul meu, iar eu pe mâna lui. Mă lăsam purtată de liniștea serii și mângâiată de privirile lui. Avea ochii ațintiți asupra ochilor mei. Timizi, se ridicau doar pentru a vedea cum ochelarii îi stăteau perfect aranjați pe nasul rece.
sursă foto: weheartit.com
Mâinile îi erau calde, atât de fine simțite pe pielea de pe gâtul meu, pe care îl atingea de minute în șir consecutiv. Mi-am întors spatele, m-a cuprins toată în brațe, iar din când în când îmi mângâia părul, îl purta prin degetele-i catifelate, doar pentru a adulmeca mai multe detalii. Mă mângâia pe față, fără a scoate vreun cuvânt. Mai făcea câte o glumă, fără a-și da seama că vocea-i era la fel de groasă, dar timidă. Parcă îmi șoptea tot ce-mi spunea..
Și am ajuns și la sărut. Era ora 4:27. Cerul parcă încerca să-și aprindă culorile, însă, în ciuda tuturor zgomotelor, eram atât de liniștită… Încercam să evit momentul pentru a nu-mi alunga gândul că eu mai am pe cineva care mă așteaptă. Însă luna a răsărit exact în momentul acela… Pe care mi-l închipuiam, dar nu atât de intens. Îmi prinde capul cu mâna, se apropie ușor, cu privirea sigură care îmi făcea să-mi tresară inima. Clipa a fost unică: buzele moi, mâinile calde, tăcerea de după tremurul care ne mai încălzea corpul. Purta o cămașă în carouri. De două ori am trecut prin aceeași clipă. În dimineața următoare îi purtam parfumul și urmele clipelor veșnice.
Guest post by Ancuța Vasilcioiu
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Ce înseamnă iubirea? Răspunsuri de la copii între 4 și 8 ani
Mi-am permis să mă îndrăgostesc
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
