Pe 13 ianuarie, actrița Julia Louis-Dreyfus, Elaine din Seinfeld și Selina Meyer din Veep, împlinește șaizeci și cinci de ani (!). Este una dintre actrițele mele preferate și una dintre femeile pe care le admir cel mai mult.

La final de an aleg mereu un loc unde mi-ar plăcea să revin. Anul acesta – Tallinn, capitala Estoniei. Un oraș cu aer medieval și energie modernă, o lecție de civilizație pe care ai vrea s-o iei acasă.

O carte primită la începutul vieții și recitită după ce viața s-a întâmplat. Despre iubire ca obsesie și mister, despre idealizări care cad și despre singura întrebare care rămâne cu adevărat importantă atunci când se trag liniile: cât de mult am iubit.

Un text despre România care a transformat justiția într-un joc de relativitate, contra-selecția într-un principiu de funcționare și zgomotul mediatic într-o formă de autoritate. Despre memoria scurtă, impostură ridicată la rang public și reflexul constant de a confunda tupeul și trecutul penal cu competența.

Ce se întâmplă într-o țară atunci când dispare supravegherea externă? Textul pornește de la România fără MCV și urmărește continuitățile adânci ale justiției, ale puterii și ale spațiului public. De la tranziția postcomunistă la prezent, de la instituții infestate la reflexe mediatice și politice care se repetă obsesiv, eseul descrie o țară blocată într-un mecanism de reluare, incapabilă să iasă din propriul trecut.

Un text despre felul în care moare un oraș: nu din trafic sau poluare, ci din indiferența oamenilor și acceptarea corupției ca normalitate. O paralelă destinele unor mari scriitori europeni și fragilitatea comunităților care renunță la responsabilitate. Un oraș trăiește doar cât timp oamenilor le pasă de el.

De 1 Decembrie, un mic manual de iubire de țară: să nu furi, să nu minți, să respecți limba, legile și demnitatea oamenilor. România e suma alegerilor noastre zilnice, nu a declarațiilor. Patriotismul începe cu gesturi simple și cu luciditatea de a vedea ce trebuie schimbat.

Un rechizitoriu lucid, amar și perfect recognoscibil despre moșteni, piedoni, selecția negativă și impostura care bântuie politica românească. O meditație despre cum ne învârtim, de decenii, în același cerc al dregătorilor vechi și noi.

Nostalgia e folosită ca armă politică în România și în lume: de la miturile dacopate la trumpismul kitsch, de la noul Ceaușescu demi-monden la confuzia suveranistă. O radiografie dură și lucidă a bâlciului în care am ajuns să trăim.

Un eseu despre dragostea care ne definește și ne salvează, chiar și într-o lume dominată de inteligență artificială. Despre oameni, memorie, Voltaire, Dante și lumina interioară care rămâne singura formă de rezistență. O pledoarie tandră și lucidă pentru iubire.