Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Camelia Cîmpean

Camelia Cîmpean

40 articles
Fecioară din a doua decadă, visul meu a fost întotdeauna jurnalismul. Pe la 1984, când am absolvit liceul de filologie - istorie din Târgu Jiu, nu s-a putut materializa, aşa că atunci când mi s-a ivit ocazia am absolvit, la frecvenţă redusă, jurnalismul, la Universitatea Spiru Haret. Ştiu, scandalul a fost imens, dar mie mi-a plăcut fiecare curs, am simţit că sunt acolo, într-o redacţie de revistă, aşa cum am visat mereu. Sunt mamă a doi copii şi bunică a doi nepoţi. Primul meu nepot s-a născut când fiica mea avea 17 ani şi era în ultimul an de liceu, copil din flori, vasăzică şi îl creştem noi, soţul meu şi cu mine. Este un pic cam nedumerit acum, la 10 ani, că are două mame şi un tată, dar, slavă Domnului, încă nu a început să pună întrebări existenţiale. Cam astea sunt lucrurile importante despre mine, în afară de faptul că sunt bibliotecară la Liceul Tehnologic "Retezat" din Uricani.
Read me Uricani

Un sărut cât toată dragostea neîmpărtășită a tuturor fetelor din lume

by Camelia Cîmpean / 16 January 2017

La colțul străzii, o fată frumoasă vinde înghețată. Are un halat mov, iar părul negru, ca o noapte fără lună și zbârlit în inele filigranate, se potolește subit în strânsoarea baticului de aceeași culoare cu halatul, brodat cu margarete. Căruciorul cu înghețată scârțâie ori de câte ori este mutat, iar …

Nitty-Gritty Uricani

Dacă doamna “interval oral” este acolo, e vina noastră

by Camelia Cîmpean / 12 January 2017

Am cincizeci de ani de viață, treizeci și unu de ani vechime în muncă, fără nicio absență nemotivată și cu cinci concedii medicale, din care două atunci când mi-am născut copiii. Așadar, sunt un om obișnuit. Banal. Neînsemnat. Extraordinarul în această poveste intervine atunci când spun: sunt bugetar. Mănânc banii …

Life Bites Uricani

Petre a murit

by Camelia Cîmpean / 2 November 2016

Nu mai fluieră Motoretă. Nu mai merge La nuc. L-a răpus boala, traiul rău și băutura ridicată la rang de scop în viață. Păcat, o viață de om irosită, un om care n-a avut nicio viață. Motoretă s-a născut bolnav. Pe deasupra, s-a născut și într-o societate care nu oferă …

The Happiness Project Uricani

Dragostea adevărată există, am știut-o la optsprezece ani, o știu și la cincizeci

by Camelia Cîmpean / 6 September 2016

Astăzi mi s-a schimbat prefixul cifrelor adunate buluc în poșetă. Nu, nu la telefon și nici în cartonașul ăla minune care începe cu Master la siglă. Doar la buletin. Îl știți, ăla cu poza mereu nereușită și cu cnp-ul care- ți arată, obraznic, anul nașterii. Aseară, copilul meu de 13 …

Life Bites Uricani

De Sântă Măria Mare, bunica ne ducea la bâlci…

by Camelia Cîmpean / 15 August 2016

Distracția maximă era la Târgul Fetelor, în pădurea Coteniței, unde se adunau flăcăii și fetele din trei sate și unde se lăsa cu pălării trântite cu năduf în praful drumului, cu concurs de frumusețe și fete răpite pe drumul de întoarcere, de scrîșneau roțile căruțelor în goana mârțoagelor de arat, …

Life Bites Uricani

Uite c-a murit!

by Camelia Cîmpean / 21 July 2016

N-am vorbit despre ea de mult timp. Moartea ei m-a dărâmat, fizic m-a dărâmat, am primit-o ca pe un pumn în plină figură, m-a lăsat amorțită zile la rând. Nu m-am dus la înmormântare, am fost doar la priveghi. Și când am văzut-o întinsă, îmbrăcată într-unul din costumele ei ”bune”, …

The Happiness Project Uricani

Fir-ar ea să fie de durere!

by Camelia Cîmpean / 14 July 2016

Fir-ar ea să fie de viață, că tare mai doare! Alunecă de-a lungul trupului tău flămând, ibovnic dulce și priceput la ceas ascuns de ochii lumii, se strecoară mișelește în tine și ți se împletește în cele mai tainice lăuntruri, cu promisiuni albastre și limpezi ca neștiința… Fir-ar ei să …

Read me Uricani

Îl cheamă Petre

by Camelia Cîmpean / 11 July 2016

Cuibărit la poalele Retezatului, ca un copil răsfățat după șorțul bunicii, apărat de Vâlcan și mângâiat regește de bătrânul Parâng, Uricaniul țese povești. Le toarce iarna, la gura sobei, alături de femeile momârlanilor și le trimite în lume prin gura năvalnicului Jiu – frumos, aspru și neiertător, așa cum este …

Life Bites Uricani

Moare de ciudă că vă place de mine și nu de ea…

by Camelia Cîmpean / 17 May 2016

Se presupune că ar trebui să termin o lucrare. Până joi. Se presupune că cineva o așteaptă. Joi. Dar mai sunt două zile până atunci, așa că mintea mea o ia razna, așa cum s-a cam obișnuit în ultimul timp și, nu știu cum, de unde și de ce, în …

The Happiness Project Uricani

Pe cuvânt de onoare că acum știu!

by Camelia Cîmpean / 1 May 2016

Am fost o răsfățată. Tata m-a venerat de când m-am născut, m-a încurajat, m-a învățat lucruri, m-a lăudat și s-a lăudat cu mine. De mama  nici nu mai vorbesc, că doare mai tare decât vechea poveste cu sarea pe rană, căci rana pierderii ei nu se va închide niciodată Și …

catchy.ro