Îmi aduc aminte de pământ, de câte ori mă uit în oglindă. Și de foc. Și de frică. Am alergat pe burtă mai des decât o șopârlă, încercând să nu atrag atenția, să nu mă vadă ceilalți și să ajung la ai mei. Fortăreața noastră era mare, rezistentă, dar plină …

Într-o zi, m-am întins, aşa cum te întinzi dimineaţa când eşti încă adormit, şi am înţepenit. Un minut, două, trei, o oră. O zi, o săptămână, o lună. Se făcea zi şi noapte, ploua şi ieşea soarele, era cald şi era frig. Tu veneai şi plecai. Îţi beai ceaiul, vorbeai, …

A adunat o lume întreagă într-o cameră. Una mică, în care dormeam amândouă, după ce a rămas singură. Acolo îmi spunea noaptea poveşti. Din alea “adevărate şi înfricoşătoare”, întâmplări de la ţară, cu draci, demoni şi alte orătănii, cum îi ceream eu. Mereu mi se făcea frică şi mereu adormeam …

Astăzi am încercat să-mi imaginez o poveste de dragoste. Nu cu prinţese şi cavaleri, ci una reală, tangibilă, ca pâinea proaspătă de pe masă. M-am gândit să pornesc de la o poză celebră, cu doi tineri căsătoriţi, ce dormeau îmbrăţişaţi în tren. El într-o poziţie cam incomodă, ea întinsă, cu …

Mai ţii minte cum zburdai dintr-un loc în altul când te-am cunoscut? Aveai atât de multă energie, încât nu puteai să stai locului. La fel zburdai şi în sufletul meu atunci, până ţi-ai găsit cel mai bun spaţiu în care să te instalezi. Şi ce bine ai făcut-o. Te-ai potrivit …

A fost odată ca niciodată un bunic. Acest bunic (atât, dar atât de mic) avea o casă. Mică şi ea, ca să încapă toate grijile bunicului în ea. Iar casa bunicului avea o grădină. Maaaare, cam cât trei case de bunic la un loc. Pe măsura sufletului bunicului, să zicem. …

Da, ştiu, e un trend să fii anti-Valentine’s Day. La fel cum este un trend să susţii această sărbătoare a siropoşeniilor, kitsch-ului şi inimilor roşii parfumate. De fapt, ce vreau eu să vă rog, dragi cocalari şi piţipoance de prin toţi copacii şi toate băncile de parc, de prin toate …

Poc, poc, poc. Bătea cu pumnul în perete şi îmi spunea că dincolo e Bau-Bau. Eu mă speriam imediat. Dar, apoi, mă lua în braţe şi mă simţeam în siguranţă. Dormeam între ei, unde era mereu cald. Râdea cu poftă şi avea întotdeauna o glumă de spus, în orice situaţie. …

Cu mâncarea de mazăre pe foc şi muzica potrivită la laptop, îndrăznesc şi eu să scriu primele rânduri din acest an. Nu vreau să elogiez şi nici să condamn anul care tocmai s-a încheiat, dar vreau să mărturisesc că a fost un an exact aşa cum trebuia să fie. 2013 …

Sunt o maestră a împiedicatului. Şi la propriu, şi la figurat. De fapt, mă împiedic atât de bine, încât ar trebui să le plătesc celor din jur daune morale pentru deranj. Şi materiale, că doar nu m-am împiedicat degeaba de firul unui laptop, încercând să spăl puţin cu el pe …