Țin minte ce uimită am fost când, într-una dintre excursiile mele (eu fiind pe atunci puțin trecută de douăzeci de ani) am întâlnit, la o terasă elegantă din Spania, patru bătrâne, mai chic chiar decât terasa la care poposisem. Ajunsesem, împreună cu o prietenă, la Madrid și, după o zi …

N-om avea noi cea mai albastră mare… Firește. De aia îi și zice Marea Neagră. Nici priveliști minunate, cu case în culori pastel, cocoțate pe crestele munților ce se înalță chiar din nemărginirea apei clare. Sau palmieri semeți, care să-și clatine, nepăsători, frunzele în adierea brizei. Ei, și ce?! E …

Casa bunicilor mei iși avea pereții împodobiți cu tablouri frumos înrămate, din care zâmbeau, prietenos, cele mai familiare chipuri. Astfel, mă obișnuisem să văd zilnic ochii inocenți, de un albastru clar, ai verișorului meu, imortalizat în prima lui zi de școală; zâmbetul fericit al mamei, care tocmai îmbrăcase rochia de …

Plimbându-mă, anul trecut, prin vechiul Parc al Rozelor din orașul meu natal, în perioada stării de urgență această activitate recreativă fiind o adevărată gură de oxigen, atât la propriu, cât și la figurat, nu am putut să nu zâmbesc la citirea mesajului adresat unei domnișoare. Firește că nu aș trage …

Parcă cel mai mult pe lumea asta urăsc situațiile absurde. Și-mi mai displac oamenii cu viziune limitată. De ce tocmai acum m-am hotărât să vă mărturisesc asta? Dacă aveți puțină răbdare, vă povestesc. Trec peste faptul că, de mai bine de un an, numai normală nu mai e viața pe …

-Mama, dar eu de ce sunt brunetă și am ochii negri, când sora și verișorii mei sunt blonzi cu ochi albaștri? o întrebase pe mama cu nedumire sora mea, Adriana, pe când avea vreo trei ani și jumătate. Și pentru că mama nu știa pe atunci, prin anii ’70, de …

Acum mă bucur mai mult decât în anii trecuți de zilele însorite ale toamnei. Anul ăsta ciudat s-a scurs și el și ne-a lăsat buimaci, așa cum îmi par frunzele copacilor, care parcă nu știu ce culoare să prindă. Și atunci unele se hotărăsc să fie galbene, unele roșii, iar …

A înflorit magnolia. Mereu mă bucur când înfloreşte. Anul ăsta puţin îmi pasă că a înflorit magnolia… Stăm în casă. Aşa putem salva vieţi. Cel puţin aşa ni se spune. Ne ascundem de virusul ucigaş, să nu păţim ca italienii. Situaţia a fost înfricoşătoare şi în China, încă de de …

Anul acesta, 8 martie s-a hotărât să vină cu o vreme mohorâtă. Deşi tarabele sunt pline de flori primăvăratice menite să celebreze ziua noastră, a femeilor, ploaia mă îmbie la meditaţie. Recunosc că nu doar ploaia. Ci şi telefonul surorii mele care, după ce mi-a urat căldurosul „la mulţi ani!”, …

Ca toți copiii, atunci când eram mică, tare mai îmi doream să cresc! Nu-mi spusese nimeni vorba asta înțeleaptă: “Nu crește, e o capcană!” Dar, chiar dacă mi-ar fi spus-o, probabil aș fi ignorat-o. Căci, “Ah! Câte lucruri importante pot face oamenii mari!”, gândeam eu pe-atunci. Jocul preferat al unei …