M-am întâlnit cu Radu întâmplător, în timp ce-mi așteptam o prietenă, la cafenea. Stătea într-un colț mai retras și-și savura cafeaua neagră, în liniște. M-a întrebat, politicos, dacă poate să mi se alăture. Nu-l mai văzusem de o bună bucată de vreme. Normal că l-am primit, cu bucurie, la masa …

– Mama, îmi iei mașinuța asta roșie? întreabă, extaziat, în fața unei vitrine cu jucării, nepotul meu, Paul. Avea pe atunci vreo patru ani. Băiatul își lipise nasul de geam, în dorința de a o vedea mai bine. Uite, are și telecomandă. Și girofar! Mama, îți promit, dacă mi-o iei, …

Îl privești drăgăstos și ți se pare că orice ți-ar spune are sens… E mai mult frumos? Sau e mai mult deștept? Nici nu mai contează… Tot ce contează e că te-ai lăsat prinsă ca într-o pânză de păianjen… și nu te deranjează deloc că simți firele lipicioase cum te …

– Vai, mi-am descoperit un fir de păr alb! Mi l-am smuls, de urgență, cu penseta. Dar vă spun, mi-a stricat ziua… mărturisește, enervată, una dintre prietenele mele. Ne-am văzut zilele trecute la o cafea. Și nu știu cum am ajuns la subiectul ăsta… Oricât ne-am revolta, va trebui să …

Atunci când suntem mici, parcă și timpul e mai îngăduitor cu noi. Ne dă răgaz să înțelegem lumea, puțin câte puțin. Și zilele sunt lungi, însă deloc obositoare. Apoi, pe nesimțite, timpul își întețește ritmul. Începe să curgă frenetic și ne trezim într-o clipită oameni mari… – Abia acum înțeleg …

Doar ce stătuse ploaia. Din asfalt încă mai ieșeau aburi care dansau haotic… Totul în jur mirosea a ploaie. Asfaltul.. Trunchiurile de copaci îngroșate și scorojite de vreme de pe marginea trotuarului prinseseră un miros dulceag… Frunzele.. Pe tufele din micul parc din intersecție se prelingea… apă de trandafiri… Toate …

Profesorul de istorie se așază la catedră și deschide catalogul. În clasă se așterne o liniște apăsătoare. – Astăzi iese la lecție… Toți elevii de clasa a VIII-a îl privim cu ochii măriți, în așteptare… Alexandrescu! Copiii răsuflă ușurați. În afară de Alexandrescu, bineînțeles. Ce ghinion să fii primul la …

Într-o zi, pe când aveam vreo șase ani, căutam prin scrinul bunicii „cutiuța cu bunătăți” (acea cutie în care ea ținea tot felul de dulciuri, pe care noi, copiii din orășelul de graniță, Turnu- Severin, le știam chiar pe numele lor sârbesc- kikiriki (arahide învelite în caramel), eurokrem (delicioasă cremă …

– Posturile… Mi-am propus să țin toate posturile- aud eu, pe fundal, vocea tinerei care abia împlinise 30 de ani și care mai trecea din când în când pe la noi prin birou, să viziteze o colegă. Nu-mi plac deloc indiscrețiile și cu atât mai puțin să intervin în discuții …

Bunica avea agățat pe perete un tablou cu primul ei nepot, Traian. Între timp, nepoții i se înmulțiseră și nu că ne-ar fi iubit mai puțin, dar ori nu a mai avut loc pe perete, ori nu a mai avut timp să înrămeze fotografii cu restul copiilor, fiind poate prea …