Fiindcă toată lumea bună nu vorbeşte în ultima vreme decât despre „Roxanne“, filmul lui Vali Hotea, cu Diana Dumbravă în rolul principal, m-am gândit să vă ofer interviul aparte cu regizorul, pe care l-am realizat în momentul în care pelicula nu se desprinsese încă de stadiul de idee. Adică în 2011.
„ Important este să-ţi găseşti propria voce sau măcar să fii sincer cu tine şi cu povestea pe care o filmezi.“
Claudia Moscovici: „Marea aventură“ pare un titlu ironic pentru relaţia „de ocazie“ despre care este vorba în film. Ai vrut să transmiţi vreun mesaj anume prin acest titlu şi prin acest scurt film senzual?
Vali Hotea: Să nu uitam vârsta protagoniştilor. E o vârstă la care hormonii îşi fac de cap. 🙂 E o vârstă a încercărilor, chiar a exceselor, după care îţi poate rămâne, câteodată, un gust amar. Asta poate te ajută să faci mai apoi alegerile care speri să fie cele mai potrivite, dar asta tot până la proba contrarie. 🙂 De aici ironia voită a titlului. Dar povestea nu a pornit de la titlu, ci de la nişte întâmplări pe care eu şi nişte prieteni de-ai mei de la facultatea de film (ne ajutam reciproc la producţia filmelor de şcoală) le-am trăit la aceeaşi vârstă, ni le-am povestit şi le-am pus cap la cap.
Pentru mine, întreaga şcoală a fost o aventură frumoasă care mi-a adus la final şi primul premiu pe care l-am luat – cel de la Costinesti, apoi premiul Arte TV la Festivalul filmelor de diplomă „Henri Langlois“ de la Poitiers. Pentru asta le mulţumesc lui Radu Ionescu, Radu Muntean şi lui Max Lemnij.
 Claudia Moscovici: Ce anume ţi-a inspirat „Zăpada fierbinte“?Sunt câteva asemănări cu romanul „Călugăriţa“al lui Diderot. Este o afirmaţie despre viaţa religioasă sau este, mai degrabă, o celebrare a bucuriei de a trăi? Titlul pare să conţină un contrast, un paradox. Care-i este, de fapt, semnificaţia?
Vali Hotea: Scenariul a fost realizat de scriitorul Ştefan Dimitriu, la cererea, pe vremea aceea, a Studioului de film al TVR, condus de Dan Necşulea (din păcate, TVR a renunţat la acest studio care a oferit multor absolvenţi de film posibilitatea să regizeze într-o perioadă în care cinematografia românească era în colaps, iar producţiile de ficţiune autohtone nu prea îşi găseau locul pe alte canale de televiziune).
Domnul Dimitriu mi-a spus că a avut la bază o schiţă mai veche a lui („Zăpada de mai“), scrisă după ce o măicuţă i-a povestit că a trăit ea însăşi o asemenea întâmplare. Aşa că inspiraţia a venit „de-acasă“.
Pe mine m-a atras contrastul dintre ceea ce noi, mirenii, considerăm a fi constrângerile vieÅ£ii monahale ÅŸi bucuria jocului, chiar aspectul ludic al libertăţii. De aici ÅŸi titlul oximoronic fiindcă zăpada devine „fierbinte“, ca un val de apă caldă în braÅ£ele căruia măicuÅ£ele se lasă mângâiate pentru un timp, ca orice om care nu-ÅŸi poate nega natura. Dar „ce e val, ca valul trece…“.
Nu mi-am propus o „analiză critica“ a vieţii monahale. Cei care aleg sincer şi au vocaţia acestui drum se simt probabil cei mai liberi oameni, fiind tocmai liberi de lume, aşa cum o trăim noi. Dar, da, este o celebrare a bucuriei de a trăi.
Claudia Moscovici: Ce anume a inspirat noul tău film, „Roxanne“?Putem vorbi despre vreun element autobiografic? De ce readuci în atenţie epoca numită Ceauşescu?Va fi acest film un thriller politic ori o poveste de dragoste? Cine sunt actorii principali? Ce audienţă scontezi?
 Vali Hotea: Povestea din „Roxanne“ are şi ea la bază o întâmplare reală: o dedicaţie muzicală trimisă unei fete la Radio Europa Liberă, după care a urmat o scurta „vizită“ a Securităţii. Asta mi s-a întâmplat chiar mie, în liceu, cu câţiva ani înainte de Revoluţie. Dar restul e ficţiune: acţiunea din film se întâmplă exclusiv în 2009, când personajul nostru încearcă să afle, după 20 de ani, cine l-a turnat atunci. Ceea ce va descoperi însă în timpul „investigaţiei“ sale va da peste cap atât viaţa lui, cât şi pe a celor din jurul său, pentru că află că are un copil de care nu ştia nimic până atunci.
Filmul nu resuscitează „era Ceauşescu“, ci vorbeşte, la timpul prezent, despre consecinţele acestei epoci în lumea de astăzi, despre dragoste, trădare şi duplicitate, dar şi despre cum oamenii (nişte adolescenţi oarecare, atunci) au fost şi sunt încă afectaţi, acum, de istoria lor.
Se spune că acela care nu-şi cunoaşte trecutul riscă să-l repete. Pe de altă parte, dacă nu reuşeşti să laşi trecutul în spate, rişti să nu ai viitor. Asta e dilema personajului nostru, poate şi a societăţii noastre, însă şi a societăţilor care au experimentat totalitarismul.
Filmul este însă mai mult o poveste de dragoste, iar aspectul politic există doar la un nivel subtil, asta pentru cine vrea sa facă referire la el. Şi nu este nici pe departe atât de „încrâncenat“ pe cât lasă esenţa poveştii să se înţeleagă. Nu-i va lipsi umorul şi va avea din plin emoţie, dinamism şi sensibilitate.
Roxanne vine, evident, de la Roxana, dar şi de la piesa cu acelaţi titlu a trupei The Police (aceeaşi pe care am cerut-o în dedicaţia de la Radio Europa Liberă). Personajul feminin va fi interpretat de Diana Dumbravă, o actriţă extrem de specială, care a şi câştigat, în 2003, premiul de interpretare pentru cea mai bună actriţă – Leopardul de argint, la Festivalul de film de la Locarno (pentru rolul Maria din filmul cu acelaşi nume), fiind nominalizată în 2004 şi la Premiile Academiei Europene de Film pentru European Best Actress.
Restul actorilor urmează să fie aleşi până în toamnă, când vom începe filmările, iar filmul va fi lansat în 2013 – dar nu vă pot spune încă de-acum şi ziua. 🙂
Sper să atragă multă lume, nu doar pe cei din generaţia mea („decreţeii“ de atunci), ci şi pe cei mai tineri, mai ales că filmului nu-i vor lipsi, după cum am mai zis, dinamismul, umorul şi emoţia.
 Claudia Moscovici: Care sunt regizorii care te-au inspirat cel mai mult, Vali?
Vali Hotea: Oh… ce să spun? De la unii poÅ£i învăţa cum să faci, de la alÅ£ii, cum să nu faci… Important este să-Å£i găseÅŸti propria voce sau măcar să fii sincer cu tine ÅŸi cu povestea pe care o filmezi ÅŸi să nu te (o) chinui s-o (a)duci acolo unde nu-i este locul, doar pentru a te pune pe tine în valoare…
Dar dacă totuÅŸi insiÅŸti pentru niÅŸte nume, câteva dintre ele ar fi: Truffaut, Godard, Lynch, dar ÅŸi Tatos, Tarkovski, Daneliuc, Jarmusch…
Claudia Moscovici: Îţi mulţumesc mult pentru interviu, Vali!De-abia aşteptăm să vedem „Roxanne“ şi-ţi doresc mult succes cu filmul!
Citiţi şi
Jean-Luc Godard și două filme de weekend
Înapoi în anii nopților magice
Oliver Sacks, fermecător È™i instructiv – Fluviul conÈ™tiinÈ›ei (zece eseuri)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
