Despre foști numai de bine?

M-ai chemat la un vin, am venit și am stat câțiva ani… închipuie-ți ce mahmureală am acum.

Și-am tot jucat toate cărțile… până ai uitat să îmi zici că dama nu se mai pupă cu asul. Păi, cum să îmi zici formal, când relația noastra a fost informală?

Ah, da, uitasem să îți spun că iar nu ai dreptate… Știi, ziceai că îmi plac bărbații cu funcție și că femeile după asta se uită… Măi, să îți zic sincer, nu m-am uitat la cartea ta de muncă, că nu te prea imaginai cu mine la pensie și nici la fluturașul de salariu, că aveam prea mulți în stomac.

Cum să am un loc în inima ta, când tu nu-ti găsești locul nicicum. Stai liniștit, că nu mai vin la niciun vin, că vin degeaba, nu mai beau.

Și sincer am ajuns să cred ca ești fan Velea, de câte ori mi-ai zis… e vina taaa. Dar vorba aia, gusturile nu se discută, că dacă se discutau, aveam un dialog, nu îți scriam acum.

Și, cum mai ziceai, oamenii se cunosc în momentele rele, nu în cele bune… ce să zic acum, în al unșpelea ceas, îmi pare bine, într-un final?

Știi vorba aia, despre foști numai de bine, dar sincer îți zic, dacă m-ai mai întreba odată cum mă cheamă, ti-aș zice că degeaba, că nu vin, să mă cheme…

Și dacă ti-aș zice multă baftă, tu nu o să vezi ironia și o să zici merci… și eu o să cred că e reclama de la ciocolată și e felul tău de-a mulțumi.

Așa că, merci, fiindcă ești tu… același până la final.

P.S. Am fost la oftalmolog, să văd mai bine data viitoare, că te-am citit cam greu.