Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

E Ziua Oceanelor. Și ce, noi locuim lângă Ocean?

8 June 2019

Ziua Mondială a Oceanelor este un eveniment iniţiat în 1992 de către International Centre for Ocean Development (ICOD) şi Ocean Institute of Canada (OIC). De 27 de ani știm că Planetei Albastre nu-i este bine. De 27 de ani, pe data de 8 iunie, agenţii de mediu, ONG-uri sau pur şi simplu iubitori ai naturii se mobilizează pentru a organiza diverse acţiuni prin care să atragă atenţia asupra diferitelor aspecte legate de sănătatea oceanelor și a comunităților umane din jurul lor.

Tema acestui an este “Genul și Oceanul“, o ocazie de a explora dimensiunea genului în relația omenirii cu oceanul. Importanța egalității de gen, în special pentru conservarea efectivă și folosirii durabile a oceanelor, a mărilor și a resurselor marine, este tot mai mult recunoscută. Cu toate acestea, există foarte puține date și cercetări cu privire la aceste aspecte și este necesară o acțiune concertată privind egalitatea de gen și împuternicirea femeilor și a fetelor în toate sectoarele legate de ocean pentru a atinge Obiectivul 5 pentru dezvoltare durabilă.

Egalitatea de gen înseamnă aprecierea egală de către societate atât a asemănărilor, cât și a diferențelor dintre femei și bărbați și a rolurilor diferite pe care le joacă. Ediția din 2019 a Zilei Mondiale a Oceanelor se va strădui să crească gradul de alfabetizare legat de această temă și să identifice posibilele modalități de promovare a egalității de gen în activitățile legate de ocean, cum ar fi cercetarea științifică marină, pescuitul, munca pe mare, migrația pe mare și traficul de ființe umane, elaborarea de politici și management.

Cum la noi nu se prea poate aplica această temă, ne-am gândit să vorbim tot despre poluarea cu plastic. Pe principiul că niciodată nu e destul. După cum încă se vede. La ultimele inundații sau la orice ploaie mai sănătoasă, munții, dealurile se auto-curăță, returnând tone de gunoaie lăsate de cea mai inteligentă specie de pe planetă – omul.

E abolut revoltător, e înfricoșător, e de neînțeles de ce nu putem stopa infestarea naturii cu plastic. În 2017, în cadrul propriei campanii #plasticisnotfantastic, am scris despre insula de plastic din mijlocul Pacificului, despre care unii cercetători susţin că este de dimensiunea Texasului, iar alţii spun că este de două ori cât teritoriul SUA. Deşi uriaşă, “insula” nu este vizibilă din spaţiu, fiind, de fapt, o supă adâncă formată din catralioane de catralioane de bucăţele de plastic transparent.

Am atras atenţia asupra faptului că plasticul reprezintă 90% din cantitatea totală de gunoi care pluteşte în oceanele lumii. Peste 1 milion de păsări de mare şi mamifere marine sunt ucise de plastic în fiecare an. S-a descoperit că zeci de specii de cetacee, peşti, broaşte ţestoase şi păsări au plastic în interiorul sau în jurul corpului.

V-am arătat și Insula Henderson, parte din arhipelagul insulelor Pitcairn, acoperită de 18 tone de plastic – cea mai mare densitate de reziduuri antropogene* din lume – 99,8% dintre acestea fiind material plastic. Majoritatea resturilor – aproximativ 68% – nu erau nici măcar vizibile, cu 4.500 de bucăţi pe metru pătrat îngropate la o adâncime de 10 centimetri. Altfel spus, 38 de milioane de bucăți de plastic!

Din fericire, mai multe ţări puternice iau problema deşeurilor cât se poate de în serios şi încearcă să impună măsuri pentru stoparea fenomenului. Franţa a aprobat deja o lege prin care consumabilele de plastic trebuie să fie fabricate din materiale provenite din surse bio. Această lege va intra în vigoare în 2020 şi face parte din ambiţiosul plan „Energy Transition for Green Growth” menit să-i permită Franţei să aibă o contribuţie semnificativă la lupta împotriva schimbărilor climatice.  În Marea Britanie, a fost întrodus sistemul DR (deposit return), care operează deja cu succes în 21 dintre statele care formează SUA și în 38 de alte țări din lume. Adică “banii-înapoi” pe ambalajele de plastic, sticlă sau aluminiu, pentru care ai plătit o mică garanție pe care o recuperezi la returnare. Finlanda, de exemplu, reciclează astfel 94% dintre sticlele PET!

Citiţi şi Opreşte poluarea cu plastic! Dacă nu poţi refolosi, nu folosi!

Tu ce faci de Ziua Oceanelor?  (click să vezi ce fac 2.500 de copii din București)



views




Citiţi şi

Povestea cu bătrânica de la supermarket care nu avea chestia aia “verde”

Dependenți de plastic? #plasticisnotfantastic (IV)

Viaţa fără plastic

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro