Extorsiunea românilor într-o apă de ploaie

Mihaela Cârlan

28 October 2010

Ştiţi câţi români au văzut filmuleţul “S-a rupt un burlan” pe Youtube? Aproape două milioane! Adică aproape 20% dintre adulţi şi cam 40% dintre cei activi, procent ce depăşeşte cu puţin numărul posesorilor de computere.

Ceva de speriat, nu-i aşa?, ce apetit gros pentru umor avem, fără să luăm în seamă că prostia, chiar naivă şi ne-agresivă, e subversivă. Se ia, fraţi români! Câteodată, boala devine manifestă, câteodată nu, dar purtători de sechele ori de virus rămânem pe viaţă. Şi îl răspândim, într-o veselie generală, prin flegma scuipată în public de la tribună, sub forma de discurs politic suburban, sau din stradă, ca lozincă populară fără pretenţii, cum s-a întâmplat în miercurea… poţiunii de uzură. Pentru că, ce altceva a fost? Reţetă de doi lei, protagonişti de doi bani, 30.000 de figuranţi şi probabil de zece ori mai mulţi telespectatori. Restul, lipsă. Ameninţaţii cu extorsiunea pot dormi liniştiţi. Frecţiunea a mers, moţiunea, nu.

Zvonistica a funcţionat încrucişat, urechea naţiunii s-a derutat, poate şi de la condiţiile meteo, naiba ştie cât de meteosensibili om fi, realitatea s-a opintit să bată filmul din ’89, dar a bătut câmpii, iar protestatarii fără vlagă şi voce, muraţi şi îngheţaţi, au bătut step în aşteptarea toaletelor ecologice. Din reveria moţiunii, doar iminenţa micţiunii i-a mai trezit şi înviorat. A mai leşinat pe ici, pe colo, câte cineva, au forţat oleacă unii vigilenţa forţelor de ordine, dar în final, coloana zgribulită a plecat cu coada între picioarele de lemn.

Pe reţelele de socializare comentariile au curs ieri, şuvoaie, pe acelaşi burlan. Simpatizanţi ori acuzatori, aveau senzaţia că fac ceva util doar schimbând păreri, paşnice sau belicoase. Facebook-ul, ştiţi bine, e plin de cauze de genul “România, trezeşte-te!” sau “Jos… cineva!”, care au sute de mii de susţinători virtuali. Le-ar fi prins bine celor din stradă, care până la urmă, cum, necum, au făcut totuşi ceva, ca măcar o parte dintre aceştia să se întrupeze acolo, în stradă. La fel cum susţinătorii guvernanţilor ar fi putut să-şi afişeze public opiniunile într-un alt loc de întâlnire. Dar noi practicăm acest surogat de solidaritate, meteorică şi conjuncturală şi ne place să vorbim mult, nu neapărat şi bine.

s-a rupt un burlan

Nu ştiu cum şi-au ales, iarăşi, taberele, vorbitorii – nu cred că e doar vina televiziunilor partizane – dar scorul la penibil a fost 1-1. Politicieni lipsiţi de prestanţă, de oricare ar fi ea, vis à vis de protestatari ce păreau teleportaţi din alte timpuri, şi mai neguroase, pun dezinvolt eticheta de cauză pierdută pe un întreg popor. Iar transmisiunile în direct explică fără tăgadă de ce eşuează orice iniţiativă, ca opoziţie răsculată, şi de ce câştigă puterea doar cu abţinători. Unde Dumnezeu văd unii vreun paradox?

Şi acum, o părere, ca între femei. Când vă mai pregătiţi de carnaval, tu, opoziţio, lasă, bre, moţiunile, nu vezi că nu merge cu binişorul? Puţină pasiune, de ploieşteancă tradusă… Şi tu, putereo, te râde lumea, schimbă-ţi fată, ibovnicul, cu unul care să-ţi ajungă măcar până la… da’ lasă, dacă merge şi aşa… Ne mai auzim în… 2012.




Citiţi şi

Sărăcie

Logica protestelor

Povestind Regele

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
760 views

Your tuppence

  1. maria kiraly / 28 October 2010 19:45

    Draga mea, absolut adorabil, articolul! Cat priveste evenimentul, de aici nu s-a prea inteles nimic, un fel de circ generalizat, nimic concret, nu foarte multe optiuni, multa apatie.

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro