Femeia cu un copil nu e suficient de bună pentru a fi luată de nevastă

Cătălina Hetel

11 July 2017

hetel 2Am obosit de poveştile cu amanţi şi amante, de oameni doar oameni care îşi târâie nefericirea prin viaţă, încercând să facă jonglerii artistice cu moralitatea şi cu viciul. E plin de cupluri blazate şi moralizatoare, dar şi de cupluri viciate până în măduva certificatului de căsătorie şi la fel de moralizatoare. E mereu mai simplu să rezolvi problemele altora decât să te confrunţi cu propria poveste sinceră şi să-ţi dai seama că eşti mai nasol decât prevede legea. Fiecare om vrea să se creadă bun şi găseşte scuze pentru a cădea mereu în picioare, pentru a nu-şi asuma greşelile cu voia sau cu fapta.

Pe vremea mamei mele, femeile se împărţeau în două categorii: în femei serioase şi în curve. Alea serioase au câştigat la loteria găsirii unui soţ şi s-au făcut neveste. Evident, curvele erau celelalte care fie au eşuat, fie au călcat pe bec inadmisibil pentru societate şi au fost şterse de pe lista posibilelor neveste.

Bărbaţii erau intens vânaţi, după nişte strategii bine puse la punct. Fiecare mamă visa pentru fie-sa un inginer, un profesor, iar dacă găsea un doctor era făcută. Coroana de doamna inginer X şi dreptul de a-i găti, spăla, face copii domnului erau privilegii sociale uriaşe. Evident aici intrau în scenă şi curvele. Care evident nu făceau decât să vrea să-l scoată parţial sau total pe domnul inginer X din căminul conjugal. Unele se mulţumeau şi cu statutul de amantă altele, mai ambiţioase, râvneau la statutul de nevastă nr. 2. O lume ciudată se învârtea în lupta pentru cucerirea masculului care nu avea nimic de făcut decât să existe. Nu trebuia să se implice în casă, în creşterea copiilor, în nimic. Trebuia doar să-şi înscie numele pe certificatul de căsătorie şi apoi să aştepte să-l aducă nevasta acasă. Adică ceva de genul: el evada la alta şi ea făcea pe dracu în patru să-l aducă înapoi. Dacă reuşea era bine, însemna că era o femeie destoinică, nevastă adevărată, dacă nu reuşea, era evident vina ei că nu era suficient de tare sau că n-a făcut ea ceva bine de a ales el să plece la alta. Femeile nu oboseau parcă niciodată şi nici nu se plictiseau de jocul ăsta. Când credeai că au cedat, reveneau mai puternice şi mai determinate. Pare că jocul le definea ca soţii, iubite, femei, mame şi că zestrea genetică transmisă fiicelor se învârtea în jurul lui „de-ai şti tu de câte ori l-am adus eu pe tac-tu acasă”.

cuplu sotie

Mama mea a rămas o femeie singură, pentru că tatăl meu era masculul unei familii tradiţionale. Na, c-am zis-o. Adică avea nevastă şi copii, de lângă care nu a plecat niciodată. Sau mama nu a fost destul de hotărâtă sau nevasta lui şi-a făcut treaba bine. Cert e că el a iubit-o pe mama cu subiect şi predicat până i-a făcut un copil. Ea avea 23 de ani când m-a născut pe mine. Tânără şi frumoasă, însă din acel moment n-a mai fost niciodată suficient de bună pentru a fi luată de nevastă. Bărbaţii o curtau, avea aventuri, se îndrăgostea, spera ca în sfârşit să existe cineva care să o facă şi pe ea… doamna X. A murit nemăritată, fără să devină vreodată doamnă. N-a vrut lângă ea orice bărbat. Da, unii erau baieţi buni, cu casă, o luau şi cu un copil, dar ea l-a vrut pe ăla pe care să-l iubească şi lângă care să-i fie drag să se trezească dimineaţă şi asta a părut extrem de greu.

Da, ştiu povestea din partea cealaltă şi da, în ochii lor, mama era o curvă. Acea femeie care la 23 de ani a greşit apoi toată viaţa a trăit încercând să-şi repare un statut niciodată reparat.

Noi, fiicele femeilor de atunci, am primit la pachet poveşti, istorii, interdicţii şi multe întrebări. Să fiu ca mama sau ca mă-sa. Nu ştiu dacă noi, fetele acelor mame, am acceptat să ne aducem acasă soţii infideli sau dacă devenim noi mai infidele decât ei ca o răzbunare peste generaţii. Sau dacă nu ne-au rămas în minte cuvintele uneia ca mama:  „Să nu depinzi niciodată de un bărbat şi să nu stai cu un bărbat dacă nu-l iubeşti şi nu-l respecţi”.

Mama a murit singură şi fără verighetă. A trebuit să explic zâmbind celui care se ocupa de înmormântare de ce din trusou nu am nevoie să facă parte şi o verighetă. Chiar niciodată nu a fost căsătorită. A vrut să o facă doar din iubire, dar nu a găsit niciodată un bărbat care să o iubească suficient de mult sau pe care ea să îl iubească suficient de mult încât să-l accepte alături.

Pe Cătălina o găsiți toată aici.

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Legile moralizării vieții publice au fost promulgate în direct de Președintele Franței

“Adulterul salvează căsnicii.” Pe bune?

Clandestin

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
17,364 views

Your tuppence

  1. axelle / 11 July 2017 16:16

    mda..

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro