Mai știi cum ne-am întâlnit? Cum mă așteptai în rochia ta neagră, superbă, cu ochii verzi și limpezi, îmbujorată și emoționată? Cum ne priveam pe furiș unul pe altul, studiindu-ne?
Apoi s-a întâmplat ceva, emoțiile au dispărut și ne înțelegeam tot mai bine, ne completam unul pe celălalt. Ne-am hotărât că trebuie să trăim momentul, clipa. Totul a venit de la sine, am început să vorbim, să ne simțim bine și să ne creăm amintiri. Cine ar fi crezut că totul va decurge așa? În seara aceea în care timpul s-a oprit în loc, nu mai conta nici că era frig afară, nici că a plouat.
Simțeam în ochii tăi, în inima ta, în comportamentul tău. Erai așa frumoasă când erai fericită, aș fi putut să-ți spun asta de mii de ori, dar știu că nici asta nu ar fi contat. Și, probabil, aș fi stricat momentul. În cinematograful în care timpul parcă s-a oprit pentru o clipă… Totul părea pus la punct ca într-un film bine regizat.
Ne-am plimbat ore în șir, zâmbeam, subiectele de discuție erau interesante și veneau de la sine. Așa ai început să-ți deschizi sufletul, să nu mai fugi cum faci de obicei, să te lași dusă de val și să trăiești clipa. Cu ochelarii tăi care te făceau mult mai frumoasă, cu zâmbetul discret și cu rujul acela roșu aprins, ai fi putut cuceri pe oricine, chiar dacă nu-ți doreai asta neapărat. Viața ți se poate schimba în orice clipă, minut, zi. Până la urmă, viața e formată din trăiri, sentimente de nedescris și de neuitat. Întâlnești persoana potrivită care te face să te simți special, să trăiești momentul, pentru că se naște acea atracție, completare pe care nu ai mai simțit-o de mult timp. Și te întrebi: ce naiba se întâmplă? De ce mă simt așa de bine? Cine e această ființă care îmi citește gândurile?
Dar totul în viață are un început și un sfârșit, iar minunile expiră repede. Niciodată nu vei putea ține un moment la nesfârșit. E timpul să pleci, să te întorci la viața ta. Trebuie să-ți iei la revedere. Ai fi vrut să o strângi în brațe, să-i spui cât e de dorită…, ai fi vrut să nu mai pleci niciodată. Priviri lungi, gânduri amestecate, apoi vă sărutați doar ușor, pe obraz, și drumurile voastre se despart. Pentru totdeauna sau doar pentru un scurt răgaz? Asta nimeni nu poate ști cu exactitate. Tu pleci în lumea ta, ea va fugi cum face de obicei și te va îndepărta ușor, ușor din viața ei.
Te urci în tren. Te întorci la viața ta tristă, posomorâtă, plictisitoare, fără niciun plan de viitor în față, fără să știi ce vrei cu adevărat de la tine. Te uiți cu plăcere în urmă, trenul accelerează, te așezi și, pe o parte, regreți că s-a terminat, iar, pe de alta, ești fericit că s-a întâmplat.
Apoi adormi în tren și, când după un timp te trezești brusc, nu știi dacă tot ce ai trăit a fost un vis frumos sau a fost aievea. Dar tu ești omul fără vise, deci e posibil să fi fost real. Atunci cazi pe gânduri și te întrebi: doar atât? fericirea poate dura doar două zile?
Guest post by Gândurile dintre pagini
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
“Femeile pot simula orgasmul. Bărbații pot simula o întreagă relație”
Orice i s-a întâmplat altuia ni se poate întâmpla și nouă
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
