Este un adevăr universalmente cunoscut faptul că un bărbat, oricât de deştept, nuanţat şi plin de bunăvoinţă ar fi, are, în timpul discuţiilor în contradictoriu cu partenera, o şansă de a avea dreptate mai mică decât cea a unui leu cu dischinezie biliară şi albeaţă să prindă o maimuţă urlătoare din vârful unui pin.
Poţi fi speranţa umanităţii în ceea ce priveşte unificarea teoriiei relativităţii, singura persoană în viaţă capabilă să descrie genomul uman, primul om care înţelege cu adevărat quarcii, campionul mondial en titre la şah şi nominalizat la trei secţiuni ale premiului Nobel, acasă, când te întorci cu premiul subraţ, dar uitând de gunoi, vei constata că nimic din ce îţi iese pe gură nu are sens, viziune şi putere de convingere.
Ca atare, înţelepciunea masculină în domeniu se opreşte mereu la admiterea acestui fapt simplu de viaţă şi la evitarea, cu riscul mimării surdităţii, epilepsiei sau somnolenţei a unor astfel de bătălii inegale.
Când eram tânăr, mă avântam în aceste controverse cu entuziasmul ţopăit cu care puiul de antilopă trece prin râul înţesat de crocodili spre păşunile verzi, pline de lei, de pe malul opus.
Înarmat cu gladiumul vivacităţii în exprimare şi scutul dreptăţii opiniilor mele, am coborât, ca un mirmilon legat la ochi, în arena disputelor familiale, numai ca să mă găsesc, repetat, cu burta în sus, ţărână în gură, aşteptând ca degetul dominei să-mi hotărască soarta.
Misconcepţia conform căreia dreptatea este un extras al logicii, se naşte în mintea bărbatului tânăr din perioada de curtare a alesei, în care, sub pretextul sorbirii din ochi şi al ascultării cu atenţie a cuvintelor debitate de june, aceasta îşi schiţează în minte şi pune la păstrare toate punctele slabe ale viitorului mire, jurându-şi, desigur, să corecteze opiniile lui.
Lăsat iniţial să îşi exprime ideile şi proiecţiile, ca un crăpcean lăsat să adulmece nada, bărbatul ajunge, după ce face cunoştinţă cu minciogul căsătoriei să constate că fiecare discuţie este doar o tăvălire prin făină, în drumul imuabil către tigaia încinsă a viziunii şi comandamentelor feminine.
Desigur că motivele acestei inegalităţi aparente sunt multiple.
În primul rând, în mediul familial şi al relaţiilor, femeile sunt native – aici s-au născut, au copilărit şi şi-au înecat primii parteneri; au branhii care le ajută să respire în mediul lipsit de sex, solzi ce le permit să alunece printre argumentele adverse şi coadă de sirenă care să înlocuiască, la nevoie, coapsele de care bărbatul depinde. Prin contrast, bărbaţii sunt adaptaţi mai puţin şi aidoma unor foci hăituind heringi sub apă, uneori trebuie să iasă şi să respire prin coapsele femeii, fără de care învineţeşte.
În al doilea rând, femeile şi-au încheiat drumul spre căutarea dreptăţii şi adevărului despre ele undeva, între momentul menarhăi şi cel al primului bărbat; tot ce urmează după asta este o reconfirmare repetată.
Singurele persoane ce pot eventual să le pună pe gânduri, sunt alte femei.
Bărbaţii, la rândul lor, nu se prea gândesc la aceste lucruri până la căsnicie, fiind, de la pubertate până la bătrâneţe, ca principală trăsătură psihologică, extaziaţi de dezvoltarea, vioiciunea şi frumuseţea lor genitală, ceea ce este OK şi asigurător, deşi o proastă argumentaţie în faţa femeii cu care se ceartă.
În fine, motivul principal pentru care femeile au îndeobşte dreptate este acela că, într-un final, ele decid asupra acestui aspect, fiind pe bună dreptate, sceptice în a delega bărbaţi înapoiaţi din punct de vedere al inteligenţei emoţionale să facă aceasta.
M-am obişnuit cu această realitate.
De când am învăţat cuvintele magice, „da, dragă”, recunosc că viaţa mi-a devenit mai lină, certurile mai rare, şi libertatea mea personală mai mare, permiţându-mi chiar insolenţe, ca „imediat”, sau mici obrăznicii de tipul „acum am plecat”.
Sfatul meu către bărbaţii mai tineri este să înveţe aceste cuvinte şi să înceteze cu înşiruriri de vorbe fără sens („păi n-ai zis că nu”, „cum dracu?”, dar mai ales ofensivul „te contrazici”), care nu au oprit o femeie din elan mai mult decât opreşte vântul un zmeu.
Succes, băieţi!
Citiţi şi
Gilles Lipovetsky – A treia femeie
Seexul după 40 de ani sau despre sfârșitul cumințeniei
Ai fi flatată sau ofensată dacă ai afla ce face înainte de întâlnirea cu tine?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
