Articole despre indiferenţă

Era târziu! Târziu să mai schimbe trecutul. Însă putea face ceva și pentru ea de acum înainte. Pașii i se auzeau grăbiți pe caldarâmul umed. Parcă știau singuri drumul spre casă. Și așa era! O duceau degrabă spre familia ei, deși sufletul i se împotrivea cu sălbăticie. Nu se mai …

Am vorbit în ultima vreme cu multe persoane care nu s-au vaccinat. Care nu sunt nici analfabete, nici (aparent) spălate pe creier, și care declară în modul cel mai răspicat că nu se vor vaccina. Ascultându-le, am înțeles că decizia lor de a nu se vaccina nu provine doar din …

România, început de an, sfârșit de lume: unde ne aflăm? Și de ce? Nicio surpriză, spitalele românești rămân ce erau și până acum: un preludiu la morgă. Doar că acum se moare și mai urât și altfel se plătește prețul cancerului corupției, prețul cancerului prostiei: trebuie să arzi de viu …

Când am ajuns în Irlanda, unde plecasem alături de cineva care lucra într-un spital, am avut după prima sa zi de lucru o conversație scurtă. Zice: “auzi, eu cred că ăștia ori sunt retardați, ori ne cred retardați pe noi”. “De ce?”, întreb. “Păi, auzi că nu am voie să …

Nu mai controlați, trăiți momentul! Cam asta îmi vine-n  minte, așa, din senin. Gânduri spontane, însoțite de muzica sublimă a lui Alan Parsons Project. Am impresia că trăim într-o lume în care fără parole, coduri personalizate și tot restul metodelor menite a ne proteja intimitatea, nu mai există nimic. Nici măcar …

Acum mulți-mulți ani, într-o vară toridă, mă întorceam împreună cu mama mea de la țară, de la bunica. Femeia locuia într-un sat izolat, iar eu, fiind adolescentă plină de energie, nu eram deranjată de faptul că satul era așezat departe de gară și trebuia să mergem prin câmp deschis o …

Îmi place să mă plimb în cimitir, întotdeauna mi-a plăcut. N-aș putea descrie bine ce anume îmi place sau cum anume îmi place, sigur e că am tot felul de senzații atunci când mă plimb printre morminte, atunci când citesc nume, ani, epitafuri, când încerc să-mi imaginez viața unora, moartea …

Cum ai putea să explici ceva ce nici măcar tu nu poți înțelege. Și cât de greu a fost să accept că undeva, în suflet, îmi este frică de fericire … Am încercat în modul meu basic să explic că ceva nu merge și lucrez, lucrez din greu cu mine …

Salut, Catchy! Întotdeauna m-am gândit cum ar fi să scriu ceva cuiva complet necunoscut. Și te-am ales pe tine. De ce? Pentru că articolele tale mi-au dat dat speranța că se poate mai bine, că singura limită este reprezentată de mințile noastre. Și să începem! Clișeul clasic: m-am îndrăgostit de …

Sunt unii oameni, cu toții îi știm, îi recunoaștem, oameni care se adapă la tristețe, ca la un izvor cristalin și răcoros de munte. Poartă durerea ca pe un stindard, iar fericirea îi apasă, parcă îi golește de viață, le ia piuitul și le strică pofta de mâncare. Bucuria îi …