Ne aprindem, ne învolburăm și ne dăm de ceasul morții din nimic, că așa-i omu’, născut din scânteie și sortit să se facă vâlvătaie la fiecare suflare de vânt, fie Crivăț, fie Austru (unu-i Traista goală, altu-i Sărăcilă!), și ne trezim că ne-am trăit viața în mare viteză, nelăsând în urmă-ne altceva decât un praf ușor, care nici măcar pe un drum de țară nu se poate așeza, să fie luat în picioare de vreun călător venit din alte timpuri, într-o rătăcire accidentală prin timpurile astea ireale, să se întoarcă în vremea lui, ca dintr-un coșmar nefiresc, cu urme de noi între degetele de la picioare, spălându-se de vis într-un râu a cărui limpezime este naturală, amestecându-ne cu apa și mai dându-ne o șansă de a ne naște și a fi.
Citiţi şi
UMOR! Lucruri care sunt diferite în Europa (după americani)
Oare atât merit? Câteva cuvinte îngrămădite pe o foaie A4, ruptă neglijent de la jumătate?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
