Se pare că succesul are (și) altă regulă decât a celor 10.000 de ore de practică într-un domeniu până ajungi la excelență (Malcolm Gladwell) – regula celor 10.000 de încercări, experimente. (10.000 de ore de practică înseamnă cam 9 ani a câte trei ore pe zi, faceți voi calculele pentru mai multe ore sau mai puține ore…)
Despre Da Vinci, unul din biografii lui spune că își începea ziua făcând o listă cu lucrurile pe care dorea să le afle: de ce cască oamenii, cum arată limba unei ciocănitori… Înțeleg că vă amuzați de asemenea preocupări, dar în același timp știu că îl admirați pentru neastâmpărul minții care i-a adus și glorie antumă, și postumă. Știm despre Edison că a inventat becul, dar poate nu știe toată lumea că în perioada în care își desfășura cercetările, în 1878, existau deja alte 23 de versiuni, numite lămpi cu arc, folosite pentru iluminatul străzilor și al clădirilor mari. Secretul succesului de a rămâne în istorie drept inventatorul becului? Mii de experimente de-a lungul unui an de zile, pentru ca pe 21 octombrie 1879 să ajungă la primul bec pentru uz casnic. Azi, Marc Zuckerberg folosește aceeași strategie ca Edison – experimentarea voită: în fiecare moment, în lume, rulează cam 10.000 de versiuni ale Facebook – ului! Iar Jeff Bezos pune succesul Amazon – ului tot pe seama experimentelor pe care le face zi de zi.
©Victor Brauner
Cum cercetări recente arată că prima formulă devine complet neputincioasă în a explica succesul în domeniul profesiilor. Practica deliberată explică doar 26% din diferențe în cazul performanțelor la jocuri, 21% pentru muzică, 18% în sport, 4% în educație și mai puțin de 1% în profesie, deducem că practica e importantă, dar nu chiar atât de importantă pe cât s-a crezut. Ea poate ajuta în domenii care se schimbă încet sau deloc (muzică și sport), când viitorul arată exact ca trecutul, dar e aproape nefolositoare în zonele care se shimbă rapid, cum sunt tehnologia și afacerile.
Dacă acest principiu funcționează în viața profesională, de ce n-ar merge aplicat și în viața personală? Și iată că lumea academică disecă cu grijă de ani buni carierele unor renumiți oameni de creație ai lumii, cu scopul de a găsi modele. Ce-au descoperit? Că toți cei care folosesc, cu entuziasm, experimentarea în viața personală tind să obțină beneficii semnificative. Un exemplu la îndemână, jurnalista Elizabeth Gilberth. A renunțat la job și la căsnicie, a plecat într-o călătorie de un an, rezultatul îl știți: un best seller și un film – Mănâncă, roagă-te, iubește.
Și matematica spune că, dacă poți realiza suficiente experimente, succesul este practic garantat. Oare noi de ce n-am putea experimenta mai des? Cât de mult să ne placă reptearea aceluiași lucru, fără perspectiva loviturii care să ne aducă visatul succes? Și cât de frică să ne fie ca în locul orelor de “practică” zilnică (oricâte ar fi ele și oricare ar fi domeniul) să ne propunem să testăm chiar și idei trăsnite? Aveți răspunsuri? Că mie chiar mi-a dat serios de gândit… 🙂
Dacă sunteți interesați să obțineți succesul folosind regula celor 10.000 de experimente, pentru început puteți citi articolul original aici.
Citiţi şi
Ești gata să devii o super femeie la job? Iată secretul eficienței
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
