“Mâine trebuie să veniți cu probele de fecale și urină. Trebuie să vă facă fișele medicale, să vă completeze datele personale ca să aveți actele de ședere.” Profesoara e stânjenită de situație.
Marius este student la litere în Bratislava. Mănâncă multă carne, bea vânjos și face caca rar. Nu reușește să umple eprubeta pe care a primit-o de la asistenta slovacă. Profesoara le spune a doua oară și a șaptea oară că trebuie să rezolve cu actele. Marius e constipat și, atunci când reușește să facă un abanos mare și drept, uită să-l amputeze. Trage apa și dus e. Trebuie să mai aștepte o săptămână. ”Marius, nu e de glumă. Trebuie să-ți faci fișa medicală că te zboară.” E disperat. Se screme, zice ”aaaaain, țvaaaai, pooo-liiii-țaaaai” așa cum l-a învățat bunicu. Nu se întâmplă nimic. Mănâncă prune, mere, bea multă apă. În a cincea seară se întâmplă. De data asta nu mai uită. Îl secționează și, cu o spatulă, îl pune în eprubetă. Spală bine sticla dar chiar și așa, unde s-o păstreze până a doua zi?
Pe pervaz, la rece, doar e noiembrie. Eprubeta cu fecale ajunge între borcane cu zacuscă și cârnați în untură. Dimineață.
Borcanele nu mai sunt. Doar cel mare, de 5 kile, cu castraveciori bulgărești. Castraveciorul lui anal, românesc, a fost zburătăcit în zăpada care crește albă lângă cubul trist al căminului de un vânt năpraznic.
Marius își caută fecalele în frig. Nu le găsește.
”Vă rog frumos, avem o urgență. Cine poate să facă un caca pentru Marius? Ca să nu îl exmatriculăm?” întreabă profesoara.
Autor: Iulian Preda
Regulamentul concursului, aici. Dacă v-a plăcut acest articol, votați-l, în intervalul prevăzut de regulament, aici.
Citiţi şi
Mumu – Amintiri dintr-o copilărie ‘agresată’
Ne-am privit în ochi, cu respirația oprită…
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
