Voluntare pentru studiul iniţiat de profesor doctor Barry Komisaruk, psiholog la Universitatea Rutgers din New Jersey, au fost sex-terapeuta Nan Wise (Înţeleapta), 54 de ani, doctorand, şi Kayt Sukel, autoare de cărţi despre ştiinţă şi călătorii. Nu este greu de imaginat în ce a constat experimentul care a permis înregistrarea evoluţiei activităţii cerebrale pe parcursul obţinerii unui orgasm, dar ce nu face un cercetător de dragul progresului ştiinţei…
Unii s-ar putea întreba imediat “care ştiinţă şi de când este orgasmul o boală?“, însă profesorul Komisaruk, care a prezentat recent rezultatul acestor cercetări la Society for Neuroscience din Washington, şi-a motivat astfel alegerea: “Oamenii folosesc orgasmul ca o cale de a produce plăcere (duh!!). Dacă putem învăţa cum să activăm zonele plăcerii din creier, atunci acest lucru ar putea avea aplicaţii mai largi“.
Priviţi acum “simfonia de culori” ca să ştiţi şi cum “arată” un orgasm (culorile, variind de la roşu închis la galben deschis, chiar alb, sunt indicatori ai consumului de oxigen din cele 80 de zone monitorizate). Dar imaginaţi-vă cât de spectaculos ar arăta focurile de artificii din creierul unei femei care face amor cu un partener real comparativ cu cele rezultate prin prelucrarea informaţiilor luate cu un scaner MRI tot la două secunde, în timp ce femeia, legată fedeleş, ajunge de una singură la the big “O”. Weird, anyway! 🙂
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
