Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Ada Lovelace, fiica Lordului Byron, prima programatoare cu un secol înainte de inventarea computerului

27 June 2019

De-a lungul istoriei, nu puţine au fost cazurile în care femei cu contribuţii remarcabile la evoluţia ştiinţei au fost pur şi simplu omise sau lăsate în uitare de cronicarii vremii. Din fericire, există şi cercetători care „sapă” după poveştile acestora şi readuc în atenţia tuturor munca de excepţie ale unor savanţi care au pus bazele tehnologiei de astăzi, precum “computerele umane” de la NASA, echipa formată în proporţie de 75% din femei care a ajutat la spargerea codurilor trimise de maşinăria Enigma, (folosită de nazişti în Al Doilea Război Mondial) sau contribuţia adusă de vedeta de film Hedy Lamarr în dezvoltarea tehnologiilor wireless, GPS şi Bluetooth.

Acestor exemple care inspiră femeile din întreaga lume li se adaugă şi cel al mai puţin cunoscutei Ada Lovelace (1815-1852), fiica lordului Byron, cunoscut poet şi politician englez din secolul al XIX-lea. Deşi a trăit doar 37 de ani, fiind răpusă timpuriu de cancer, aceasta se pare că a fost printre primele persoane din lume, dacă nu chiar prima, care a înţeles cu adevărat potenţialul unei maşini de calcul, strămoşul computerelor din zilele noastre.

Potrivit istoricilor, “în ciuda faptului că a trăit cu un secol înainte de inventarea computerului modern, Ada Lovelace este recunoscută drept prima persoană care a scris un program pentru un astfel de aparat”. Deşi meritele acesteia sunt contestate de mulţi, matematicianul Stephen Wolfram a căutat documente care să ateste că fiica lordului Byron a fost într-adevăr o vizionară a tehnologiei. „Pentru unii, ea este un adevărat erou al istoriei programării, iar pentru alţii doar o figură supraestimată. Însă, eu simt că am ajuns să o cunosc cu adevărat pe Ada Lovelace după ce i-am aflat povestea. În anumite aspecte, este una înnobilantă şi inspiraţională, iar în altele este frustrantă şi tragică”, spune Wolfram.

Educată în matematică şi muzică de mama ei, Anne Isabelle Milbanke, Ada Lovelace l-a cunoscut ulterior pe profesorul de matematică Charles Babbage, inventatorul unei maşinării de calcul denumită The Difference Engine (“Motorul de diferenţiere”), un colos cu peste 2000 de componente din alamă. Savantul a fost cel care a încurajat-o pe tânăra studentă să îşi urmeze pasiunea pentru matematică, lucru pe care l-a şi făcut până la finalul vieţii.

Recunoscut drept unul dintre pionierii computerelor, Babbage a corespondat frecvent cu Ada Lovelace despre crearea unei alte maşinării, Analytical Engine (Motorul Analitic), care avea ca scop să “susţină o întreagă listă de posibile operaţiuni, care ar fi putut fi realizate într-o secvenţă programatică arbitrară”.

În 1842, când matematicianul italian Louis Menebrea a publicat un articol în franceză despre Motorul Analitic, Babbage a desemnat-o pe Ada Lovelace să fie traducătoarea lucrării. Timp de 9 luni, între 1842 şi 1843, ea a lucrat cu multă implicare la articol şi a adăugat propriile note. Cu toate că opiniile ei porneau de la munca iniţiată de Babbage şi Menebrea, din corespondenţele cu matematicianul englez reiese clar că Lovelace era responsabilă pentru propriile extrapolări ale posibilităţilor Motorului Analitic. De altfel, observaţiile sale au fost atât de bine primite, încât Michael Faraday a numit-o “Noua stea a Ştiinţei”, în timp ce Babbage nota că “ar fi putut la fel de bine să scrie ea lucrarea originală”.

Citiţi şi Katie Bouman, femeia care a făcut posibilă prima poză a unei găuri negre

Din nefericire, fiind femeie, Ada Lovelace nu avea acces în biblioteca Royal Society din Londra, iar ulterior ascensiunea sa a fost stopată de grave probleme de sănătate. Lovelace a murit de cancer la 37 de ani, iar munca sa a căzut în uitare. Cu toate că mare parte dintre istorici au privit-o doar ca pe un prezentator al muncii lui Babbage, Stephen Wolfram este de părere că Ada este cea care a avut primele idei despre ceea ce se poate realiza cu ajutorul Motorului Analitic. Notele sale sugerează posibilităţi la care Babbage nici măcar nu a visat vreodată: “A văzut cu adevărat că Motorul Analitic poate deveni ceea ce numim astăzi un computer. A intuit că aparatul este potrivit pentrua dezvolta şi a cataloga orice funcţie. Că motorul este expresia materială a oricărei funcţii indefinite, cu orice grad de generalitate şi complexitate. Observaţiile sale au contribuit inclusiv la dezvoltarea ulterioară a muzicii generate de computer”.

Sursa

Dacă răsfoind presa internațională sau națională (de ce nu?), dați peste articole interesante și credeți că le-ar folosi și altora ceea ce vi s-a părut vouă util, vă rugăm semnalați-ni-le. Poate și cu un scurt rezumat, dacă aveți darul de a face sinteze, poate cu o opinie. Trimiteți, fie doar link ul, fie și rezumatul și sau opinia, pe adresa office@catchy.ro. Mai mulți ochi, mai mulți căutători de calitate, nu poate fi decât mai bine. Vă mulțumim.



Citiţi şi

Viaţa fără GPS? Haos!

Câștigătoarele burselor L’Oréal – UNESCO Pentru Femeile din Știință

O femeie curajoasă

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro