Cheile unei legende – Steve Jobs

Mădălina Dumitrache

19 February 2016

Mădălina DumitracheUn subiect ultra-popular (Jobs, Steve Jobs), un realizator oscarizat (Danny Boyle, autorul peliculelor Trainspotting, 127 Hours, Slumdog Millionaire), un scenarist inspirat (Aaron Sorkin, care-a semnat The Social Network), o distribuție impecabilă (Michael Fassbender și Kate Winslet, ambii nominalizați la premiul Oscar) – toate acestea – nu fac altceva decât să ne convingă să reevaluăm importanța tehnologiei și să aruncăm o privire mai atentă asupra vieții celui care-a fost co-autorul  gigantului Apple: Steve Jobs. Drama este plasată în culisele producţiei şi promovărilor, de acum legendare, pentru trei produse Apple, culminând cu lansarea istorică a computerului iMac, din perspectiva personală a celui care s-a aflat în epicentrul acestei adevărate revoluţii digitale.

Aaron Sorkin și Danny Boyle construiesc un film bazat pe energii și emoții diferite, surprinzând atât succesul, cât și erorile celui care-a făurit „mașinăria” Apple. Precedat de anumite rumori, printre care și lipsa de adeziune a soției lui Steve Jobs și-a noului manager al companiei Apple, biografia cinematografică, Steve Jobs, caută adevărul într-un ocean de date, fără să pară că l-ar fi găsit. Bazat pe interviurile luate de Aaron Sorkin antreprenorului  răpus de cancer (în 2011), dar şi pe cartea biografică omonimă scrisă de Walter Isaacson, filmul nu este neapărat un omagiu adus genialului Jobs, ci, mai degrabă, o încercare de-a găsi explicații pentru omul Steve Jobs – prizonier al unei obsesii pentru calitate. Am putea califica acest film cu termenul anglo-saxon masterpiece, fiindcă rezumă esența personalității celor doi autori: Sorkin și Boyle. Amândoi se întâlnesc pe un teren comun: teatrul (în spatele ușilor închise), într-o piesă în trei acte, ce corespund celor trei momente-cheie din cariera genialului Jobs: Macintosh (1984), NeXT (1988) și iMac (1998). Apoi, mai există și o altă „figură”: Lisa (numele primului computer creat de Jobs, dar și-al puștoaicei pe care-o va recunoaște drept fiică a sa). Autorul filmului declara că Steve Jobs este povestea unui tată și-a fiicei sale.

Steve Jobs 3

Deschiderea îl are în prim-plan pe scenaristul filmului 2001: A Space Odyssey: Arthur C. Clarke, care prefațează (profetic) importanța tehnologiei /informaticii. Legătura dintre SF și invențiile lui Steve Jabos (care avea la vremea aceea doar 13 ani) este un punct de pornire pentru a sonda inconștientul personajelor ce vor apărea pe ecran. Flashbackurile vor avea rolul de-a oxigena scenariul prea serios. Scenariul (construit pe observațiile din culisele evenimentelor high tech) sofisticat a încercat să devoaleze primele semne, care-ar fi trebuit disimulate, ale anunțurilor fulgurante ale fondatorului Apple. Încercând să-i dea un aer shakespearian, Sorkin și Boyle ne prezintă o peliculă rece, în care îl vedem pe Jobs în momente stresante, iar răbufnirile sale par cu atât mai veridice. Ca un veritabil „walk & talk”, filmul Steve Jobs este alert, încărcat de confruntări (de idei) și-n care o replică în patru cuvinte rezumă cruzimea lui Jobs. Din acest portret cinematografic, transpare clar geniul și, în egală măsură, delirul demiurgic ce-i servea ideilor sale revoluționare, refuzul de-a vedea informația controlată de IBM și viziunea – deloc seducătoare – a lui Jobs despre muncă. Realizatorii îi caută justificări antreprenorului care a subjugat o jumătate de glob cu invenţiile echipei sale şi tehnicile revoluţionare de promovare.

Steve Jobs 1

Mai mult decât o biografie în sensul general al cuvântului, filmul este o cronică a Americii, acea parte a lumii occidentale înțesată cu „geeks”, văzută de Sorkin precum o lume a consumului, dar și-a tehnologiei, cu aparența unei screwball comedy. Întrebarea esențială a realizatorilor este dacă această „sectă de exaltați”/lumea tehnologiei știe, cu adevărat, să comunice. Poate fi categorisită socială și umană? Aici, intră în scenă Danny Boyle, cu energia sa de dandy punk, care multiplică ideile: montajul fulgurant, disputele dintre Jobs și mentorul său (în două epoci diferite) dispuse în conjuncție, alternează formatul (16mm, 35mm, numeric) și coloana muzicală, oferind o atmosferă precisă, restituie în mod cinematografic mecansimul teatral (aparteurile, intrarea și ieșirea din scenă). În acest ciclon de cuvinte, imagini, prestațiile actorilor dau suflu și veridicitate. În acest amestec permanent de teatru și cinema, modern și clasic, intim și global, Danny Boyle regăsește fascinația pentru anticonformism și validează, fascinant și generos, propria legendă pentru un Napoleon al informaticii. Regăsim multe situații similare cu cele din The Social Network; ca și Mark Zuckerberg, Steve Jobs ar fi devenit celebrul geniu torturat de lipsa iubirii (cea a părinților biologici, fiindcă a fost crescut de o familie adoptivă). Aproape toate personajele cu care interacționează în film sunt figuri ale persoanelor cu care avea de reglat conturi. Asistenta lui, Joanna Hoffman (Kate Winslet), îl va susține în permanență, fratele său (co-inventator al  primelor computere Apple), Steve Wozniak (Seth Rogen), îi va reproșa mereu lipsa de recunoștință. John Sculley (Jeff Daniels), directorul general de la Apple, cel care l-a susținut după eșecul comercial cu primele Macintosh, va juca rolul celui care se apără contra răzbunării nemiloase a lui Jobs. Alături de toți aceștia, îi regăsim pe Katherine Waterston în rolul lui Chrisann Brennan, fosta iubită a lui Steve Jobs, dar și pe Michael Stuhlbarg în rolul lui Andy Herzfeld, unul din membrii inițiali ai echipei de dezvoltare Apple Macintosh.

Steve Jobs 2

Analiza minuțioasă a relațiilor este o veritabilă încercare de-a găsi înțelegere pentru răceala proprie unui astfel de sistem. Așa putem accepta încăpățânarea genialului antreprenor de-a refuza recunoașterea paternității în cazul micuței Lisa. Confruntarea dintre Jobs și Lisa – climaxul acestei lupte interioare – apare ca un veritabil meci verbal. Prezentat ce un freak egoist și arogant, orfanul de odinioară va învăța să accepte paternitatea. Michael Fassbender nu încearcă să semene cu originalul, ci creează o compoziție subtilă. Actorul redă imaginea unui geniu al informaticii, autist, obtuz, incapabil să-și exprime sentimentele, devorat de drama lui interioară. Nimeni nu părea mai potrivit pentru rolul din a doua biografie cinematografică a marelui antreprenor  decât carismaticul Fassbender. Ca un veritabil monstru al inteligenței reci, Steve Jobs realizat de Michael Fassbeder seduce, timp de două ore, spectatorii și face ca un tip odios să devină „uman”. Alături, îl va seconda mereu Kate Winslet, care rămâne imperială.

Steve Jobs 4

Deși este un film rece, Steve Jobs nu duce lipsă de tensiune (trama nu pică în plasa psihanalizei de bazar), iar eroul său – precum inima unui ciclon – va incita și va fascina mereu.

Regizor: Danny Boyle
Scriitor: Walter Isaacson
Scenarist: Aaron Sorkin
Compozitor: Daniel Pemberton
Operator: Alwin H. Kuchler
Producător: Guymon Casady, Christian Colson, Mark Gordon, Scott Rudin
Monteur: Elliot Graham

Distribuţia:
Michael Fassbender (Steve Jobs)
Kate Winslet (Joanna Hoffman)
Seth Rogen (Steve Wozniak)
Sarah Snook (Andrea Cunningham)
Katherine Waterston (Chrisann Brennan)
Jeff Daniels (John Sculley)
Vanessa Rossi (Elizabeth Ramos)

Premii, nominalizări, selecţii:
Globurile de Aur (2016) – Cea mai bună actriţă în rol secundar: nominalizată  Kate Winslet
Globurile de Aur (2016) – Cel mai bun scenariu: nominalizat Aaron Sorkin
Premiul BAFTA (2016) – Cea mai bună actriţă în rol secundar:  Câștigătoare  Kate Winslet
Globurile de Aur (2016) – Cea mai bună muzică, nominalizat: Daniel Pemberton
Globurile de Aur (2016) – Cel mai bun actor într-o dramă, nominalizat: Michael Fassbender
Oscar (2016) – Cea mai bună actriţă în rol secundar, nominalizată: Kate Winslet
Oscar (2016) – Cel mai bun actor, nominalizat: Michael Fassbender
Premiul BAFTA (2016) – Cel mai bun scenariu adaptat, nominalizat: Aaron Sorkin
Premiul BAFTA (2016) – Cel mai bun actor, nominalizat: Michael Fassbender



Citiţi şi

Nu exista „noi”, eram doar eu și-un laptop…

Prima, ultima și unica mea iubire…

“To test list” în loc de “to do list”

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,231 views

Your tuppence

  1. O femeie de fier într-o casă din carton – Miss Sloane – Catch 22 | Catchy / 18 March 2017 18:07

    […] discursuri și puneri în abis precum cele din scenariile lui Aaron Sorkin (The Social Network și Steve Jobs), nici abstractizările de tipul celor realizate de Kathryn Bigelow (în Zero Dark Thirty), ci doar […]

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro