În primul rând, fiindcă n-avem altă treabă. Și când îî iubim, ei sunt treaba noastră.
Uite-așa se face că te-mbraci pe dos și te duci ciufulită la birou. Zâmbești vinovat, sorbi din cafea și cauți o vreme… cauți răspunsu’. Poate pentru că au mâinile calde și iarna… deși nu poartă mănuși. Sau pentru că nu-ntreabă când se rătăcesc și cred GPS-ul pe cuvânt…
Pentru că nu recunosc când sunt geloși, dar semnalează asta ridiculizându-și adversarul. Pentru că nu se pricep la-ncurajări și la vorbe, dar, atunci când simt, transmit iubire prin unde nelumești.
Pentru că se pricep la vinuri, la mașini și la chestii exacte și pentru că știu să traducă în „woman language” toate astea. Pentru grija sinceră din „scrie-mi când ajungi acasă” – după ce te-a pus în taxi și numai hazardu’ ar putea să-ți rupă vreo unghie. Pentru stângăcia cu care fac complimentele cele mai sincere. Pentru că cei mai masculini dintre ei nu știu să danseze și fredonează prost.
Pentru că te-aduc cu picioarele pe Terra și te mențin așa cu cafea la pat și-un sărut pe frunte, dimineața. Ciocolata-i bonus.
Pentru că sunt vulgari, așa cum tu nu ți-ai permite și pentru că zic cuvinte fără bip. Pentru că fac dragoste cu foame și nu mimează orgasmul și pentru că gura lor îți cercetează fiecare centimetru de piele cu curiozitate copilărească. Pentru că nu le pasă de mascara sau de toată spoiala cosmetică și te văd frumoasă când poți să juri că nu-i așa. Pentru că iau sportul în serios și suferă sincer când pierde Barça, dar nu cunosc depresia în viața reală. Pentru că știu să rezolve toate mărunțișurile tehnice care-ți par sfârșitul lumii.
Pentru că unii sunt răi și – paradoxal – te-ndrăgostesc ușor.
Pentru că știu să cumpere flori și când nu-i nimic de sărbătorit, dar cu precădere când o dau în bară. Pentru că tot ce gătesc ei e mai bun „ca la mama acasă.” Pentru că nu știu să mintă, iar-atunci când o fac, sunt puerili și-al șaselea tău simț urlă „busted!” prin toți porii.
Pentru că le plac pantofii stiletto, dar nu știu să explice de ce și pentru că te admiră dintr-un unghi nebănuit, în locuri unde-s de prisos cosmeticele; când „ai glezne de franțuzoaică” sau „ai soarele sub piele, așa de tare arzi.”
Pentru că sunt infinit mai fragili decât noi sub carapacea aia de invincibili. Pentru că plâng și ei, dar numai când contează și nu fac risipă de lacrimi.
Pentru că datorită lor ne simțim femei și pentru că ne fac copii care nu ne lasă să uităm că i-am iubit.
Pentru toate astea și fiindcă n-avem nimic de pierdut!
Guest post by Geanina Ambrus
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea nu este o permanentă stare de entuziasm
Incel, hikikomori, băieți pierduți: o hartă a singurătății moderne
Latura întunecată a bărbaților „de treabă”
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
