Dragul meu, plăcerile costă…

21 April 2024

Dragul meu nenorocit,

Să nu mă cauți, căci nu mă vei găsi. Sunt moartă pentru tine. Să-ți intre bine în cap! Am ars, am ars încet în timp ce te-am așteptat să te întorci la mine. Dar ia-l pe nenorocit de unde nu-i. Nenorocitul a uitat de mine. Dus a fost.

Ai dispărut în neant, iar sufletul meu scrum s-a făcut. Te urăsc. Dar, chiar dacă inima-mi scrum s-a făcut, ura din ea, să știi, n-a dispărut. Din contră, cumva ea a crescut. Aștept acum ca, asemenea păsării Phoenix, să renasc din cenușă. Mă rog, din scrum.

Bine, sinceră să fiu, nu știu cum ar fi posibil acest lucru, dar speranța moare ultima. Am dreptate, nu? Oricine poate spera. Sau eu nu am dreptul la speranță?
Of, unde ai dispărut nenorocitule? Nu cred că te-ai dus să te gândești cu cine să votezi, căci știu că ai dubii. Nu degeaba te frămânți și dă disperarea în tine când nu dai de mine. Apropo, cu cine votezi? Cu roșu, cu “auriu”, cu albastru închis? În fine, nu mă interesează cu cine votezi. Nu contează, având în vedere că eu nu am primit votul tău. Eu am fost aia în ținuta în nuanțe de alb și crem cu care ai vrut să te distrezi seara trecută. O “tipă” mișto, pură. Evident, înainte de-a mă atinge cu mâna ta mare și plină de bătături. Un sfat prietenesc, dă-te cu cremă.

Of, tare mă enervezi. Unde ai plecat aseară de ai uitat brusc de mine? Zău, cum ai putut? Mi-ai dat impresia că adori să-mi mângâi cu buzele corpul delicat, să-mi inspiri parfumul aparte. Cum m-ai putut abandona, într-un colț, la un bar?

Sunt scumpă, măi! Pardon, am fost scumpă! Of, tu nu ai de unde să știi. Doar m-ai cerut de la Ionescu, care, săracul de el, m-a dat cu mare greutate. Probabil a intuit că alături de tine nu o să am viață lungă. Măi nenorocitule, mă simt folosită și abandonată. Și nu am meritat asta, căci tare scumpă am fost. Degeaba, m-am stins, lent, fără ca cineva să-mi ofere o mângâiere până în ultima clipă.

Când ai să-mi cauți surorile și ai să descoperi cât de scumpe sunt ele, sper să-nțelegi ce ai pierdut. Nu cred că o să-ți mai meargă figura cu Ionescu. Mă rog la Dumnezeu, dacă există un Dumnezeu și pentru mine, să-ți spună un NU categoric și să te trimită în căutarea lor. Și, cum ceva îmi spune că există un Dumnezeu pentru toți și toate cele, sunt sigură că așa va fi.

Tare aș vrea să mă pot transforma într-o muscă ca să-ți văd față când ți se va spune ce sumă trebuie să plătești pentru a intra în posesia celei care îți oferă ce nu-ți oferă nimeni, acea clipă de relaxare totală. Că doar nu crezi că plăcerile sunt mereu moca.

Nu, dragul meu nenorocit, plăcerile costă. Trăiești într-o țară în care totul costă, mai ales plăcerile, și nu puțin. Toate s-au scumpit. Ba mai crește TVA-ul, ba mai crește o acciză, ba explodează inflația, ba se scumpește gramul de aur… E “trai pe vătrai” la voi în țară. Cred că până la urmă, inclusiv aerul va fi scump pentru voi. În fine, nu e treaba mea. Of, ai să-ți amintești de cea de care ai uitat în seara în care ai plecat după cai verzi. Rămășag pun. Ți-aș fi oferit șansa să ai parte și tu de un moment de bucurie.

Știi ce bună eram?! Dar n-ai avut răbdare să mă cunoști pe îndelete. Nici măcar nu mi-ai simțit cum trebuie gustul mentolat, fin și rafinat. Mare păcat, tu ai pierdut, iar eu m-am ars. Da, m-am ars fiindcă am avut încredere în Ionescu. Când am observat că-și îndreaptă privirea spre mine, am crezut că știe ce face. N-a știut, m-a oferit unui netrebnic.

Măi, nenorocitule, îmi doresc ca parfumul meu cu iz de tutun să-ți fi afectat memoria olfactivă atât de tare, încât să nu mai fii în stare să cuprinzi cu buzele tale crăpate și aspre, vreo soră de-a mea.

Da, te blestem. Te blestem să te lași te fumat! Nu știi să apreciezi o țigară bună. Na, că am zis-o. Aici am vrut să ajung, dar nu am vrut să o iau pe scurtătură. Îmi plac călătoriile lungi și discuțiile interminabile. Și, dacă stau bine și mă gândesc, nu regret că nu m-ai mângâiat cum aș fi vrut. Tu nu meritai să mângâi o “tipă” de valoarea mea. Apropo, cu cine votezi?

Guest post by Irina-Cristina Ţenu

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Tu cu cine faci glamping?

Ce să faci pentru ca și în creierul tău să fie aprins un pom de Crăciun

Dreptul la relaxare

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro