Când vă pregătiţi de culcare şi tu vrei să-l iei în braţe ca să adormi înecată în mirosul lui, dar el încă mai butonează telefonul cu pretextul că “Nu prea mi-e somn, iubita, mă mai uit şi eu pe-aici.”, tu fă pe proasta! Ce vrei, dacă omului nu-i e somn? Şi te rog, lasă paranoia deoparte, pentru că nu este el genul care să scrie la ore din astea altor femei. Şi nici la alte ore, evident.
Când planificaţi o cină romantică într-o vineri seara, iar el anulează cu două ore înainte pentru că trebuie să iasă cu baieţii în centru ca să vadă meciul, tu fă pe proasta! Ce-ai vrea acum, să creadă tovarăşii lui că e sub papuc? Nu mai sta bosumflată şi gândeşte şi tu la rece: o dată joacă Steaua cu Ludogorets, în schimb piept de curcan în sos de portocale puteţi să mâncaţi în oricare altă seară. Ce dacă ai fost la coafor azi-dimineaţă şi toată după-amiaza de ieri ţi-ai căutat o rochie adecvată? Eşti o femeie matură şi înţelegătoare care îi oferă partenerului libertatea de care el are nevoie, da?
Când te invită în oraş, dar nu se oferă (a se sublinia verbul “oferă”) să plătească şi caffe latte-ul tău de 200 ml, tu fă pe proasta! Nu sunteţi dumneavoastră o feministă convinsă care de ani de zile trăncăne în stânga şi-n dreapta despre egalitatea dintre sexe? Şi-acum ce vrei, dacă nu are mărunt să lase bacşiş? Lasă tu, fii o doamnă! Ţi-am zis să faci pe proasta, nu pe zgârcita! Of!
Când spune că te sună la sfârşitul programului, dar trec două zile şi el încă nu a dat niciun semn, tu fă pe proasta! Ce crezi că stă cu telefonu’ în fund? Ştii foarte bine cât este de ocupat, la job trece printr-o perioadă dificilă, deadline-uri peste deadline-uri şi pe deasupra mai are şi atâţia angajaţi de coordonat. Nu ca tine, freci menta pe bloguri care te-nvaţă cum să te iubeşti pe tine însăţi în toată splendoarea defectelor tale, ba mai mult decât atât, ai şi timp berechet să ieşi la masa de prânz cu colegii de muncă. Păi, se poate?
Când face glume proaste (a se înţelege “penibile”) încă de la primele întâlniri, cel mai probabil cu tentă sexuală, de parcă ai impresia că vorbeşte la şpriț cu unul dintre prietenii lui, tu fă pe… exact: proasta! În timp ce râzi cu gura până la urechi, desigur! Puţin efort muscular ai putea şi tu să depui, oricum ăla intelectual nu e necesar în condiţiile date. Omul se străduieşte, chiar nu vezi?
Când îţi spune că nu este pregătit pentru ceva serios aka “indisponibil sufleteşte”, că încă mai are de copilărit, tu, draga mea, ştii deja ce trebuie să faci. Da, da, fix pe proasta! Cunoşti foarte bine şi e mai limpede ca lumina zilei, ba chiar demonstrat ştiinţific, faptul că marea majoritate a bărbaţilor se maturizează mai greu decât femeile (sau niciodată). Ei au nevoie de timp şi răbdare ca să înţeleagă ceea ce se petrece cu ei, în sufletul lor, să-şi evalueze trăirile interioare şi să-şi pună la punct sentimentele. Ce dacă peste câteva luni afli că s-a însurat şi a lui consoartă e gravidă? Aşa-ţi trebuie, dacă faci pe proasta când alta face pe deşteapta!
Cam atât cu prostia pe ziua de azi. Probabil v-am lăsat falsa impresie că acesta e un articol scris la mişto, vreo tentativă eşuată de pamflet sau ştiu eu ce scriere care se doreşte a fi amuzantă. Lăsaţi-mă să vă asigur că nu e aşa! Tot ce-am vrut a fost să ofer un sfat foooarte util doamnelor şi domnişoarele în viaţa de zi cu zi. Dar nu oricărei doamne şi nu oricărei domnşioare, ci doar acelora cu ceva materie cenuşie adăpostită sub podoaba capilară. Nu fac vreo discriminare sau ceva de genul ăsta, dar restul reprezentantelor sexului frumos pur şi simplu nu au nevoie de sfatul meu. Cum de ce? Pentru că la acestea vine de la sine.
Guest post by Bianca Deliu
Citiţi şi
De ce e țara noastră (vorba vine) cum e ea
Dragostea nu este o permanentă stare de entuziasm
Fără femei libere, lumea toată e în lanțuri
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
