„Eu vă salut, văpăi ferice
Voi, stele, ale nopţii fiice,
Şi pe Destinul ce ne mână,
Şi cum vi-i voia ne îndrumă.
În timp ce zilnic, fără mas
Calea vi-o duceţi, pas cu pas
În dansul vostru diafan,
Eu îndura-voi an de an
Menirea, ce mi-o voi urma
Precum mi-aţi sorocit cândva”.
Pierre de Ronsard, „Imnul stelelor” (“Hymne des étoiles”), fragment final ; traducere din limba franceză – Mihaela Dicu
Săptămâna 10-16 septembrie nu aduce schimbări majore în peisaj. Planetele, stele rătăcitoare, rămân cam în aceeaşi formaţie în care erau şi săptămâna trecută. Niciuna nu trece dintr-o zodie într-alta. Iar, dacă tot este aşa, ar trebui să recapitulăm cam cum stăm.
Cu statut semi-permanent, careul dintre Uranus şi Pluto continuă să ne influenţeze masiv din fundal. Cele două planete au fost încă de la începutul anului în orbul de toleranţă care permite aspectului să genereze efecte. Treptat orbul s-a strâns, din luna mai a scăzut sub 3 grade, iar în iunie, pe 24, s-a produs primul careu exact, la 8°23´ pe direcţia Berbec-Capricorn. Apoi orbul a rămas continuu sub 1 grad! Pe 19 septembrie se va produce următorul careu exact, la 6°57´ pe aceeaşi direcţie, Berbec-Capricorn Aşadar, careul este în plină acţiune în aceste săptămâni, iar efectele lui brutale şi distructive se văd, fie şi doar dacă urmărim cât de multe accidente grave, conflicte şi cataclisme naturale se întâmplă în lume.
Lucrurile nu au cum să fie liniştite sub o astfel de configuraţie, dar trebuie să ne obişnuim să-i înfruntăm, contracarăm sau suportăm efectele, fiindcă vom mai avea câţiva ani de aici înainte de-a face cu ea. Influenţele careului sunt grave şi distructive la nivel macro (cele enumerate, plus crize politice şi economico-financiare) şi se reflectă la un nivel mai mic şi în plan personal (drame, tensiuni, bulversări, conflicte, stres, disconfort) mai ales în cazul celor născuţi în semne cardinale: Berbec, Rac, Balanţă, Capricorn, dar şi al celor care au Ascendentul, Luna sau alt reper important din horoscopul natal în aceste semne. Cu alte cuvinte, bine-ar fi să ne luăm cam toţi seama.
Oricum, este o uşurare că am scăpat de ciclul retrogradării lui Marte, şi, mai ales, de trecerea lui prin Balanţă, care a înveninat vara… Din 5 octombrie scăpăm şi de presiunea adăugată de prezenţa lui Saturn în Balanţă. Dar ne va rămâne destul de dus… Şi cum nu e nici productiv şi nici politicos să ne văităm într-una, hai să vedem ce motive de optimism am putea avea:
– Mercur este tot în Fecioară, semnul lui de forţă, şi se mişcă foarte repede, ceea ce înseamnă că ne merge minte (Mai ales Fecioarelor, Gemenilor, Racilor şi Capricornilor, dar nu numai lor)
– Venus în Leu aplică spre sextilul cu Jupiter, aspect care face bine la moral, mai aduce ceva optimism şi bunăvoinţă şi creează mici oportunităţi, mai ales în plan afectiv, social şi financiar Leilor şi Gemenilor, dar şi celorlalte semne de aer şi foc: Balanţă, Vărsător, Berbec şi Săgetător
– Venus în Leu face un trigon perfect cu Uranus, care promite surprize plăcute cam în aceleaşi zone ca şi sextilul Venus-Jupiter. Modul de acţiune este însă mai original şi neaşteptat. Ambele aspecte venusiene sunt benefice, din fericire, relaţiilor de cooperare, pactelor, înţelegerilor.
– Marte nu deranjează pe nimeni în mod expres
– Avem o Lună Nouă, pe 16 septembrie, la 23°37´Fecioară, care vesteşte o înnoire, primenire, un nou început mai ales pentru Fecioare, dar şi pentru Berbeci (sănătate, responsabilităţi, muncă), Tauri (dragoste, copii, creaţie, hobby), Gemeni (casă, proprietăţi, bunuri de patrimoniu sau de folosinţă îndelungată), Raci (informaţii, intelect, comunicare, drumuri), Lei (bani), Balanţe (sănătate, dependenţe, universuri limitate, secrete), Scorpioni (prieteni, susţinători, popularitate, acţiuni de grup), Săgetători (carieră, statut, prestigiu), Capricorni (voiaje, relaţii la distanţă, studii, cultură, spiritualitate), Vărsători (bani, business, investiţii, ezoterism) şi Peşti (dragoste, căsnicie, colaborări, contracte).
Cam asta ar fi, pe scurt. A, şi Luna Neagră (Lilith), trece săptămâna asta din Taur în Gemeni. Dar despre asta am să las altor confraţi plăcerea să vă dea detalii. Sunt foarte mulţi care abia aşteaptă…
Iar acum, sărbătoritul săptămânii:
Pe 11 septembrie se împlinesc 488 de ani de la naşterea lui Pierre de Ronsard (1524-1585). Adept al filosofiei epicuriene şi admirator al poeţilor antici, „Prinţul poeţilor şi poetul prinţilor” este una dintre cele mai valoroase figuri ale Renaşterii din literatura franceză. Pe lângă poemele de curte, oficiale, angajate, Ronsard compune o vastă epopee în versuri, „Franciada” şi scrie splendide versuri de dragoste. A fost un pasionat – cu Marte în Leu şi Venus în Scorpion nici n-ar fi putut fi altfel! (Există și o varietate de trandafir care îi poartă numele…)
Românii îl iubesc pentru stihurile-i măiestrite şi-l mai iubesc fiindcă prin vinele lui s-ar putea să fi trecut şi sânge românesc.
Există o legendă care spune că strămoşul lui Pierre de Ronsard ar fi fost Banul Mărăcine. O întâlnim mai întâi în poezia omonimă a lui Vasile Alecsandri (care începe suav cu „Sus la munte, ninge, plouă,/La Craiova pică rouă”) iar apoi într-un roman de la începutul secolului al XX-lea („Le chevalier De Ronsard et le Bane Maratchine”), în care autorul, un anume francez Ceresmes, povesteşte cum un viteaz şi mândru cruciat, Ronsart, ajunge cu cavalerii săi pe meleagurile Olteniei în jurul anului 1300, unde întemeiază cetatea Craiovei. Remarcându-se prin acte de bravură, este numit ban al Craiovei şi primeşte moşia de la Mărăcini, devenind astfel Banul Mărăcine. Revine în Franţa în 1320. Tema originii este reluată şi în volumul „Banul Mărăcine, Marchiz de Ronsard” (1983) scris de Alexandru Dumitrescu-Colteşti (avocat, scriitor şi lider ţărănist interbelic, care se întâmplă să fie unul dintre fraţii bunicii mele dinspre mamă) în colaborare cu Rodica Florescu Chitaşi.
Un sâmbure de adevăr există în legendă, căci, dincolo de toate broderiile literare avem mărturia lui Ronsard însuşi. În „Elegia adresată lui Remi Belleau”, poetul afirmă limpede că strămoşii lui se trag de acolo unde Dunărea îngheţată se învecinează cu Tracia, „mai jos de Ungaria“:
Or, quant à mon ancêtre, il a tiré sa race
D’où le glacé Danube est voisin de la Thrace :
Plus bas que la Hongrie, en une froide part.
Est un seigneur nommé le marquis de Ronsart,
Riche d’or et de gens, de villes et de terre.
Un de ses fils puînés, ardent de voir la guerre,
Un camp d’autres puînés assembla hasardeux,
Et quittant son pays, fait capitaine d’eux,
Traversa la Hongrie et la basse Allemagne,
Traversa la Bourgogne et la grasse Champagne,
Et hardi vint servir Philippe de Valois,
Qui pour lors avait guerre encontre les Anglois.
Il s’employa si bien au service de France,
Que le roi lui donna des biens à suffisance
Sur les rives du Loir ; puis du tout oubliant
Frères, père et pays, François se mariant,
Engendra les aïeux dont est sorti le père
Par qui premier je vis cette belle lumière.
Sau, în traducerea lui Barbu Brezeanu (cam modestă, dar nu este acum timp de alta):
Străbunul coboară spiţa din vremuri de ceaţă
Acolo unde Dunărea prin Tracia îngheaţă.
De unguri mai la vale, sta în ţări vecine
Boierul numit Banul Mărăcine,
Stăpân peste aur, holde şi oraşe.
Al lui, fiu mai mic, adună pâlcuri ostaşe,
Şi părăsind glia, ales în fruntea lor,
Străbătu ungurimea şi ţara nemţilor
Străbătu Burgundia şi ţara Franciei mai jos
Şi lui Filip Valois duse al său prinos,
Care tocmai purtând război cu neamul inglez
Primi solia în slujba steagului francez
Şi-o răsplăti cu bunuri peste trebuinţã
Pe-al Loirei ţărm; în bunã credinţă,
Uitând de tot, fraţi, părinţi şi ţară,
Cel ce mi-a fost bunic, aicea se-nsoară
Zămislind un fiu din care viaţa mea coboară“.
La final, tot nu mă dumiresc: cum de a putut străbunul lui Ronsard să lase Oltenia pentru Franţa?!…
Ilustraţii: reproduceri după tablourile pictorului olandez George Hendrik Breitner (Fecioară, 12 septembrie, 1857 – 5 iunie 1923)
Citiţi şi
Horoscopul lunii iunie 2025 – Sub semnul dualității și al reconfigurării interioare
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
