I am who I am

Maura Anghel

5 February 2012

Un amic drag mi-a adus în dar o oglindă. Până aici nimic spectaculos, în afară de sfatul lui de a-mi privi chipul cât mai des, iar privirile să mi le garnisesc şi cu o întrebare: „Cine sunt?”.

Exerciţiul, oarecum uşor, este destul de dificil fiindcă nu este simplu să ne definim. Cunoaştem foarte puţine lucruri despre noi înşine şi din acest motiv facem tot felul de greşeli. Nu ştim de unde venim şi unde mergem, nu ne cunoaştem interesele, iar dacă le intuim, nu ştim să le prioritizăm, nu ştim să ne apărăm bunurile, nu ştim să ne păstrăm prietenii şi să ne îmblânzim. Nu ştim sau ne este teamă să ne privim în oglindă.

Ştim despre noi că avem o profesie, că ne învârtim în anumite cercuri pe care le hrănim uneori în mod nemeritat, ştim că avem o casă, că ne dorim averi sau recunoaştere, că vrem să călătorim, să clădim averi şi să ne fie bine. Nouă şi eventual câtorva persoane de lângă noi. Ne temem de pierderi, de înfrângeri, îl renegăm pe Dumnezeu atunci când viaţa ne obligă să o luăm de la capăt şi pierdem de multe ori busola pentru că nu ştim unde vrem să ajungem.

Şi dacă oglinda se sparge, cum mai aflăm cine suntem? Suntem conştiinţa noastră, singura care ne poate ajuta să ne reinventăm şi să punem lucrurile la punct. Dacă acest lucru ar fi înţeles de fiecare dintre noi, viaţa ni s-ar schimba uluitor. Asta ar implica dispariţia minciunii şi a dispreţului şi ar face loc onestităţii. Atunci când ştim cine suntem şi ce vrem, ştim şi care ne este calea pe care trebuie să o urmăm fără a face rău celor din jur, ci dimpotrivă, de a-i sprijini în demersurile lor.

Pe toţi cei care nu au aflat cine sunt şi care este misiunea lor îi invit să scoată o foaie de hârtie şi un creion. Îi invit la scris şi-i rog să răspundă la o singură întrebare: „Cine sunt Eu?”. Le recomand să aibă răbdare şi să scrie toate răspunsurile pe care le va arunca subconştientul pe hârtie. Au şansa să afle lucruri importante şi poate chiar să înţeleagă că ei sunt propria lor conştiinţă şi că sunt propriii lor stăpâni. Nu vă temeţi de suflul libertăţii care vă va răcori frunţile şi va stinge mânia din suflete atunci când veţi afla că nimeni nu are nici o putere asupra voastră. Voi sunteţi Universul, oameni frumoşi, voi sunteţi oglinda vieţii voastre.



Citiţi şi

Liber la All inclusive

„Chiar ṣi aici trăiesc oameni?”

Iubirea este despre ceea ce rămâne după inimioare şi floricele

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,177 views

Your tuppence

  1. adrian tiglea / 5 February 2012 23:44

    A propos de oglindă, mi-a plăcut un gând al lui Noica – “de ce e de neconceput un Narcis feminin? Femeia se priveşte totuşi nespus de mult în oglindă. Dar probabil pentru a vedea acolo pe un altul – care o priveşte”.

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro