Cum putem să avem, totuși, o viață îndurabilă în condițiile în care trăim laolaltă cu miliarde de sapienși & post-sapienși?
Într-o carte care și-a găsit repede publicul – Homo sapiens. O istorie plină de speranță, de Rutger Bregman – autorul (foarte tradus și foarte citit) propune o ipoteză care reușește să fie revoluționară, în ciuda banalității sale. Și anume că oamenii sunt, de la natură, buni.
E o teză care a circulat îndelung, dar în alte epoci istorice, ceva mai așezate (filosofic, ideea face o carieră după ce o scrie Rousseau).
Lista exemplelor pe care își Bregman își consolidează teza este bogată. Dar nu asta voiam să vă scriu astăzi, ci altceva, nu mai puțin important.
Există ceva toxic în viețile noastre, care ne schimbă percepția asupra realității, ceva care ne face să credem că totul pe lume e negru și că nu mai avem scăpare. Media. Știrile. Rețelele sociale.
Știrile sunt negative într-o proporție covârșitoare, crime, violuri, nenorociri, amenințări, războaie, uragane, apocalipsa, acum. Pentru că dacă nu ar fi, mijloacele mass-media și-ar pierde publicul. Publicul consumă negativul vieții.
“Văd oameni proști, dar ei nu știu că sunt proști.”
Iar cu rețelele sociale lucrurile sunt și mai grave. Supus mereu agitprop-ului, supus mereu presiunilor ideologice și comerciale, bietul individ uman nu mai știe ce să creadă până ajunge să creadă toate prostiile.
Și așa am ajuns noi astăzi aici, căpiați și convinși că avem parte doar de nenorociri. N-avem.
Există multe lucruri bune pe lume, există frumusețe, există posibilitatea de a-ți trăi viața cu demnitate, cu decență, cu moderație, cu bun-simț, cu generozitate și cu sens. E adevărat că e mai puțin probabil să se întâmple în țara românească, dar viața mai e și cum ți-o construiești. Nu e totul hazard și nu e totul sumbru. O minte antrenată să discearnă și o inimă antrenată să fie generoasă sunt singurele arme sigure pe care le avem oriunde ne-am afla pe pământ.
Rămâneți, pe cât posibil, off line. Căutați-vă prieteni(i) și pasiuni. Oferiți altora din timpul vostru. Nu renunțați la iluzii, la speranțe și la nebunia de a crede că nimic nu e imposibil (deși este).
Bregman și Rousseau se înșală. Oamenii nu sunt de la natură buni. Dar și Hobbes, alt mare filosof, se înșală. Oamenii nu sunt de la natură nici răi. Oamenii nu sunt nicicum. Oamenii devin și pot deveni (aproape) oricum.
Dincolo de moștenirea noastră genetică, suntem consecința mediului în care trăim, suntem ce răspândim în lume, suntem privirea noastră către oameni și viață.
Și nimeni – nici măcar într-un regim totalitar (asta e lecția supremă a lui Orwell) nu ne poate obliga să fim gregari și bătuți în cap și oi încolonate în armata consumatorilor de gunoi mediatic.
Ce vreau să scriu și chiar scriu este că marea noastră șansă de a avea o viață îndurabilă este să alegem să nu fim proști.
Pe Andrei îl găsiți cu totul aici.
Curaj, și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, în format .doc, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Cum ne protejăm de balastul AI
Ghid de conversație cu un robot AI
Războiul rușilor lui Putin cu lumea
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
