În 2022, Eurostat făcea publice rezultatele unui studiu despre rata de ocupare a forței de muncă în Europa și România era țara cu cele mai multe casnice: 1 din 5 femei stau acasă. 30% dintre româncele cu vârste cuprinse între 25 și 54 de ani nu au o slujbă și nici nu caută una. După România, cu 17,8% casnice, urmează Italia şi Cehia. Doar 1,5% dintre suedezele în putere sunt casnice. Știm, corect: altă cultură, alt nivel de trai, altă istorie. Cum n-avem niciun motiv să suspectăm că studiul nu reflectă realitatea, ne-am putea întreba ce fac ele, femeile în putere, acasă? Țin casele lună, de poți linge mac de pe jos? (ce expresie! o știu de la bunica) Cum nu există un studiu și despre cum își ocupă timpul femeile casnice, ce obiceiuri au, ce stil de viață, sperăm că nu au devenit maniace în privința curățeniei, pentru că nicio obsesie nu e bună. Ei, bine, ne-am liniștit: românii nu au devenit maniaci cu curățenia casei. Ne-am activat un pic de frică în pandemie, ca toată planeta, dar aproape că ne-a trecut, ceva mai mult ca altora. Asta ne spune un alt studiu – Dyson Global Dust Study 2023, despre praf, da!, făcut de producătorul celor mai eficiente, sigure, dezirabile și fancy aspiratoare.
Dacă produci aspiratoare și vrei ca ele să fie cele mai performante și mai sigure pentru utilizatori, faci cercetare, faci studii, teste de siguranță pentru filtre, pentru că degeaba elimini praful și murdăria dacă nu filtrezi perfect aerul, și desigur, te interesezi și de obiceiurile de consum, de filosofia de viață a consumatorilor, de gradul lor de informare, de ce-i îngrijorează legat de sănătate și menținerea ei în directă legătură cu curățenia. Vrei să afli cât sunt de îndrăgostiți de curățenie oamenii cărora tu încerci să le vinzi acest ajutor performant.
Și constați că oricât de comod ar fi devenit datul cu aspiratorul – nu te mai încurci în fir, nu mai tragi după tine o măgăoaie zgomotoasă, nu-ți mai miroase casa a praf zburătăcit de jetul de aer cald care iese din aspirator, ba chiar nici nu mai pui mâna pe aspirator, că au apărut roboții, apetitul pentru curățenie e în scădere, că oamenii nu prea știu ce le poate face rău din ceea ce se adună pe mobile, pe podele, pe sub paturi și în paturi ori în cotloane rar vizitate, că doar unul din patru români are un aspirator, nu neapărat performant în materie de filtre și restul folosesc mătura și/sau mopul ud. Mai conservatori din fire, ca să zic așa.
S-a dus pandemia, a luat cu ea și cheful de curățenie
A trecut pandemia, care de bine, de rău, a (re)activat niște bune obiceiuri, am scăpat vii și nevătămați? Am lăsat-o mai moale cu igiena casei. Mai bine de jumătate dintre români nu mai sunt atât de îngrijorați de praful casnic și iau măsuri numai când acesta sau alt gen de murdărie devine vizibil supărător. Prin urmare, această majoritate conviețuiește perioade destul de lungi cu tot ce locuiește în praful băgat în case prin ferestrele deschise ori prin încălțăminte, haine, lăbuțele și blana animalelor de companie care s-au înmulțit semnificativ în timpul carantinelor. Tot pandemia ne-a lăsat cu frica de virusuri, nu neapărat și cu mai multe cunoștințe despre ele.
Asta se găsește în praf. Nu vrei să locuiești cu toate acestea. 🙂
Concluziile studiului în România
Studiul făcut de Dyson în premieră și pentru România – Dyson Global Dust Study 2023 – are următoarele concluzii:
- în ultimul an, numărul românilor care mențin o rutină de curățenie s-a diminuat cu 15%
- majoritatea românilor (53%) nu urmează o rutină de curățenie, deși cunosc pericolele la care se expun.
- deși locuim în orașe cu o calitate precară a aerului, nu știm ce ar putea conține praful ce ajunge în casele noastre, acesta putând fi chiar sursa alergiei care ne chinuie (55% dintre locuințe la nivel global au cel puțin o persoană care suferă de o alergie)
- conștientizarea a ceea ce se poate găsi în praful din locuințe este redusă – unul din trei intervievați știu că polenul și acarienii pot fi prezenți în praf.
Microbiologul din echipa Dyson, Matthew Lee, sumarizează:
,,Majoritatea românilor spune că este motivată să facă curățenie doar atunci când observă murdărie vizibilă sau praf. Acest procent este puțin mai scăzut față de media globală. Motivațiile pentru curățenia locuințelor s-au mutat de la rutină la reacție, deoarece acest lucru coincide cu sfârșitul pandemiei de COVID-19 și o revenire la viața normală, la activitățile pe care le aveam înainte, unde timpul nu ne permitea să avem o rutină. Este important să facem curățenie în mod regulat pentru că multe particule de praf, inclusiv bacteriile, acarienii (click, trebuie să citiți, vă veți speria, poate, dar și amuza un pic) și polenul au dimensiuni microscopice și nu sunt vizibile cu ochiul liber”.
citiți Și praful n-a avut nicio șansă
,,Trebuie să facem tot posibilul pentru a reduce această epidemie de boli alergice prin măsuri de control ale poluării atât în interior cât și în interior. Recomand tuturor pacienților alergici să facă tot efortul pentru a asigura un mediu în interiorul caselor cât mai puțin poluat și, de asemenea, să ia și măsuri asupra mediului, adoptând un stil de viață sănătos, cu cât mai puține surse de poluare”, a declarat doctor Brîndușa Petruțescu, medic primar alergolog și imunolog.
Nota editorului: trebuie să luăm totul cu un grăunte de sare, să nu ne biciuim că suntem cei mai puțin preocupați de curățenie între popoarele lumii. M-am uitat, firește, și la rezultatele studiului pentru alte țări (le găsim pe internet). De exemplu, în 2022, 7 din 10 malaysieni nu-și aspirau saltelele. Unde trăiesc, ca oriunde în lume, boierește, acarienii… Brrr! La microscop arată de coșmar, altfel, dacă nu-i vedem cu ochiul liber putem crede că nu există. Dar ei există, le place în paturile noastre, în căldura și umezeala nopții. Nu-i simți, că nu pișcă pentru a se hrăni, cum îndepărtează pielea moartă peștișorii Garra Rufa care fac “pedichiura”, ci se hrănesc cu celulele moarte ale pielii pe care le pierdem noi în număr mare zilnic. Dar tot ce se hrănește face apoi și… caca. Tot în patul nostru. Câte 20 de pelete de fecale ultra-minuscule pe zi fiecare monstruleț din ăsta. Într-un fel tot simți că-s acolo nederanjați de aspirator: eczeme, rozacee și dermatită, inclusiv probleme obișnuite precum mâncărimea, strănutul și curgerea nasului. Deci, duș zilnic, scrub la câteva zile, aspirat salteaua, scuturat așternuturile între schimburi recomandate a se face săptămânal. Din cauza lor.
Despre Dyson Dust Study
Dyson Dust Study este un sondaj online de 15 minute. Anul trecut a fost realizat cu 12.309 respondenți din 11 țări: SUA, Australia, Japonia, China, Coreea de Sud, Franța, Anglia, Germania, Spania, Italia și Turcia.
Dyson Dust Study 2023 a fost realizat cu 33.997 de respondenți din 39 de țări. Lucrările de teren au fost efectuate între 11 ianuarie și 6 februarie 2023, iar datele au fost ponderate la nivel „global” pentru a fi reprezentative pentru diferite dimensiuni ale populației.
Studiul investighează obiceiurile de curățenie și analizează înțelegerea efectelor prafului din locuințe și a impactului pe care îl poate avea acesta asupra sănătății și bunăstării lor. Pentru corelația dintre animalele de companie și praful casnic, un domeniu nou, au fost chestionați separat 32.282 de respondenți din 33 de țări.
,,Sperăm că cel mai recent studiu global privind praful va continua să încurajeze oamenii să se gândească la ceea ce poate să locuiască în praful din locuințele lor și la modul în care acest lucru ar putea avea un impact asupra bunăstării lor. Cel mai bun mod de a elimina praful este prin utilizarea unui aspirator cu o tehnologie eficientă de filtrare și etanșare, pentru a vă asigura că tot ceea ce aspirați rămâne prins și nu este expulzat înapoi în casă”, Monika Stuczen, cercetător științific în domeniul microbiologiei la Dyson.
Datele studiul au fost prezentate în cadrul unui eveniment de presă la care au participat Matthew Lee, microbiolog Dyson, dr. Bogdan Ivănescu, creatorul platformei media medicale Doctor MIT, dr. Mihail Pautov, medic specialist chirurg și gazda emisiunii Medicool și dr. Brîndușa Petruțescu, medic alergolog și imunolog. Aceștia le-au vorbit invitaților despre infecțiile respiratorii și cele mai comune alergii care pot apărea din cauza prafului casnic. Evenimentul a fost moderat de Paula Rusu.
Despre filtru HEPA vs. produs HEPA
Asigurarea unui mediu sănătos este principalul motiv la nivel global pentru care oamenii doresc să curețe praful din locuințele lor. În timp ce mulți oameni presupun că, dacă praful și murdăria sunt eliminate, atunci problema este rezolvată, curățarea cu aspiratorul este inutilă fără o filtrare temeinică.
Studiul Dyson privind praful relevă faptul că gradul de conștientizare a filtrelor este, în general, scăzut și, în ciuda faptului că a devenit un cuvânt la modă în timpul pandemiei, doar 1 din 4 persoane consideră că știu ce înseamnă HEPA (Aer cu particule de înaltă eficiență). În România 30% dintre respondenți cunoșteau această denumire, mai exact 64% dintre români declară că sunt conștienți că filtrele HEPA au capacitatea de a capta eficient particulele nocive de aer printr-un mecanism de difuzare.
O concepție greșită este aceea că orice aparat echipat cu un filtru HEPA este un produs HEPA. Conform ASTM, un institut de standardizare de top la nivel mondial, nu este suficient ca doar filtrul final, de după motor, să fie de calitate HEPA. Fiecare filtru și fiecare garnitură de pe întreaga mașină trebuie să fie de calitate HEPA pentru a fi considerat un produs HEPA.
Citiţi şi
Cum funcționează sauna cu infraroșu și ce rezultate oferă
12 mai 2025, la ora 19:55, Lună Plină în Scorpion (horoscop)
Bryan Johnson, capitolul doi: când sănătatea devine algoritm
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
