Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Peter Lindbergh și nașterea supermodelelor

13 May 2019

În 1987, Peter Lindbergh (74 de ani) a primit un telefon de la Alexander Liberman, la acea vreme director de creaţie al Condé Nast. Acesta dorea să ştie de ce fotograful german cu origini poloneze nu doreşte să lucreze pentru ediţia americană a revistei Vogue. Răspunsul primit a fost unul onest: “Pur şi simplu nu pot face acel gen de fotografii care apar în revistă de obicei”.

La acea vreme, modelele feminine din fashion erau portretizate ca manechine super-stilizate, care nu reprezentau deloc imaginea femeii contemporane. De aceea, Lindbergh a ales o altă cale: “Am vrut să mă îndepărtez de formal, de femeia perfect stilizată care arăta foarte artificial. Eram mai preocupat de a prezenta o femeie mult mai directă, aventuroasă, care e stăpâna propriei vieţi şi care nu este prea preocupată de statutul ei social, asigurat de protecţia masculină”.

În încercarea de a-l convinge pe fotograf să lucreze pentru Vogue, Liberman i-a cerut acestuia să explice viziunea sa. Conversaţia s-a transformat în, probabil, una dintre cele mai memorabile fotografii din fashion, realizată pentru Vogue SUA în localitatea californiană Santa Monica, în anul 1988, şi în care apar modelele Estelle Lefébure, Karen Alexander, Rachel Williams, Linda Evangelista, Tatjana Patitz, Christy Turlington.

Şedinţa foto care a schimbat lumea modei

La câteva luni după propunerea lui Liberman, Lindbergh a adunat un grup de modele tinere şi entuziaste, care nu spuneau nimic la acea vreme. A ales plaja din Santa Monica ca loc pentru şedinţa foto şi a tras doar cadre foarte simple. Surprinse în cămăşi largi, cu expresii puternice pe chip, modelele au transmis perfect viziunea fotografului despre conceptul de femeie modernă şi independentă.

Când rezultatele şedinţei foto au ajuns la sediul Vogue din New York, directorul publicaţiei de la acea vreme, Grace Mirabella, a refuzat să publice imaginile. După aproape 6 luni, Anna Wintour a devenit noul şef al revistei. Când a descoperit imaginile lui Lindbergh, a decis nu doar să le includă în paginile revistei, ci şi într-unul dintre volumele-retrospectivă Condé Nast, numit On The Edge: Images from 100 Years of Vogue. Fotografia realizată de Lindbergh avea să fie numită totodată şi cea mai importantă fotografie a deceniului.

Acela a fost momentul naşterii supermodelelor, iar imaginea realizată de Lindbergh avea să devină reprezentativă pentru tipul de femeie puternică şi modernă care a dominat industria în anii următori.

Fără echivoc, fotografia este una dintre cele mai importante lucrări ale lui Lindbergh, una care l-a transformat într-o figură reprezentativă a domeniului. La puţin timp după publicarea pozelor realizate în Santa Monica, cu ajutorul Annei Wintour, fotograful a continuat să portretizeze femeile în medii tot mai neconvenţionale, precum în The Wild Ones, unde Cindy Crawford, Tatjana Patitz, Helena Christensen, Linda Evangelista, Claudia Schiffer, Naomi Campbell, Karen Mulder şi Stephanie Seymour apăreau pe o stradă periferică din New York, îmbrăcate cu geci de motociclist. Imaginea a fost publicată în Vogue SUA, în 1991.

Citiţi şi Super-femeile lui Peter Lindbergh

Un alt exemplu extrardinar al felul în care Lindbergh vedea reprezentarea feminină este imaginea cu Ulli Steinmeier, Lynne Koester, Cindy Crawford şi Linda Evangelista, realizată în Pin Up Studios din Paris, în 1989. Angajat de Vogue Italia, Lindbergh a folosit hainele mai degrabă ca pe nişte accesorii secundare decât ca element central al cadrelor, îndepărtându-se din nou de ideea tratării modelelor ca simple manechine. Imaginile au reprezentat o nouă detaşare de abordarea tradiţională Vogue, oferind una nouă, în care modelele cameleonice emanau putere şi încredere.

Opera atemporală a lui Peter Lindbergh este o odă adusă realismului, frumuseţii şi, cel mai important aspect, pune modelele pe primul loc, portretizându-le ca eroine, femei fatale sau ca femei a căror putere ţine întotdeauna lucrurile sub control.

Sursa

Dacă răsfoind presă internațională sau națională (de ce nu?), dați peste articole interesante și credeți că le-ar folosi și altora ceea ce vi s-a părut vouă util, vă rugăm semnalați-ni-le. Poate și cu un scurt rezumat, dacă aveți darul de a face sinteze, poate cu o opinie. Trimiteți, fie doar link ul, fie și rezumatul și sau opinia, pe adresa office@catchy.ro. Mai mulți ochi, mai mulți căutători de calitate, nu poate fi decât mai bine. Vă mulțumim.



Citiţi şi

Broderii românești la Luvru

Ce fac oamenii inteligenți vara ca să le fie bine

Frumoasele și elegantele femei ale lui Georges Dambier

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
204 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro