Pretutindeni există oameni nevoiași, oameni săraci, murdari sau care, din pricina diverselor conjuncturi nefavorabile lor, au fost la școală prea puțin pentru a învăța să se exprime corect sau pentru a fi capabili să-și așeze sentimentele în șiruri de cuvinte, care să dobândească însemnătate în fața noastră, a celor cu mai mult noroc.
Da… doar cu mai mult noroc decât ei, doar cu mai multe șanse de reușită decât ei, căci în rest nimic nu ne așază deasupra lor. Dimpotrivă, mulți dintre cei nevoiași sunt cu mult mai buni și mai frumoși decât noi, ceilalți, care nu ducem lipsă de nimic. Și îi luăm în seamă prea puțin, îi respingem adesea și căutăm să-i izgonim din preajma noastră, din pricina mirosului neplăcut pe care-l emană sau din pricina unor așa-zise activități cotidiene care nu suportă amânare. Sau pur și simplu pentru că nu avem dispoziția necesară să-i mai ascultăm și pe ei.
În realitate, este înfiorător cât de goi putem fi pe interior în comparație cu ei. Și totodată ne este imposibil să ne imaginăm cu adevărat capacitatea lor de a oferi, cât de mult pot renunța la obiecte valoroase material pentru ei pentru a-și arăta considerația faţă de o anumită persoană. Cred că, în nebunia lumii de azi, doar acești oameni mai au altruismul de a strânge cu greu o anumită sumă de bani pentru a cumpăra un cadou unui om drag.
Azi am primit din nou un dar de la un astfel de om. Și mi-a fost puțin rușine cu mine, căci mi-am dat seama cât de insensibilă am putut fi până acum, când abia am atins cadourile primite de la el, de teama “bacteriilor” și cu câtă atenție mi-am dezinfectat mâinile după aceea.
Citiţi şi Anonimul bucureştean
Azi am decis să păstrez darul primit, căci mi-am dat seama cu cât drag mi-a fost oferit și că vine dintr-un suflet pur, imaculat, în totală contradicție cu aspectul său exterior. Chiar nu înțeleg de ce nu mă dezinfectez tot așa când vorbesc cu un om care-mi zâmbește conjunctural sau interesat sau care încearcă să pară altfel decât știu că este de fapt. Astfel de oameni mă murdăresc în realitate, nu acel om care chiar cred că este mult mai curat decât mulți dintre noi, cei care ne parfumăm pielea atât de atent, zilnic.
Guest post by Alina Tapi
Și tu poți scrie pe Catchy!
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro
Citiţi şi
Prăbușirea avionului Air India – patru povești, patru lecții
Latura întunecată a bărbaților „de treabă”
Cum „amplifică” o clinică de top tratamentul cu aparat dentar invizibil?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.