Sărbătorile lupilor

Maura Anghel

22 January 2013

Se spune ca lunea, prima zi a săptămânii, este patronată de Sfinţii Petru şi Pavel. Ziua poartă numele unui personaj mitologic, Sfânta Luni, care era invocată ori de câte ori vreun animal cădea bolnav. Se crede că Sfânta este aducătoare de noroc începerii îndeletnicirilor casnice şi practicilor de medicină populară. În schimb, nu e bine să faci negoţ lunea şi nu e bine să împrumuţi bani.

Dacă lunea e zi de noroc, toată săptămâna va fi cu spor, zic oamenii din popor. Şi chiar ar avea nevoie de noroc în această săptămână, când încep şi Filipii de Iarnă (25 ianuarie), o sărbătoare foarte importantă în lumea satului şi care se va sfârşi pe 2 februarie. În calendarul popular, indică sfârşitul unei lungi perioade de împerechere a lupilor, începută la Filipii de Toamnă.

De fapt, în această perioadă sunt prăznuiţi o serie de sfinţi despre care se crede că-i pot ajuta pe gospodari să-şi ferească animalele din bătătură de colţii fiarelor. Sfântul Agapia (24 ianuarie) este cinstit de femeile satului care se tem că altfel le vor căpia oile. În această zi nu lucrează şi mai ales nu pun mâna pe vârtelniţă, existând credinţa că altfel oile li se vor învârti ca vârtelniţa, iar copiii vor face „bube rele”.


Filipii de Iarnă încep odată cu ziua Sfântului Grigore Teologul (25 ianuarie), cel despre care se crede că apără împotriva ologelii, arsurilor ori înecului. Sfântul îi ajută pe cei bolnavi, îi sprijină pe cei neputincioşi şi pe năpăstuiţi şi le ocroteşte pe văduve. În lumea satului, sărbătoarea este respectată şi de cei care se îndeletnicesc cu prelucrarea lemnului, crezând că astfel vor avea mai mult de lucru. Se mai spune că dacă vreun gospodar nu respectă sărbătoarea va avea pagubă în recolte, pe care i le vor mânca păsările cerului.

Sfântul Grigore Teologul este şi apărător al vitelor, pe care le păzeşte de lup, căruia în calendarul popular îi sunt dedicate multe sărbători încă de pe vremea dacilor. Filipii sunt păstori ai lupilor, ca şi Sfântul Petru cel Şchiop. În conştiinţa populară sărbătoarea este adânc înrădăcinată, fiindu-i alocată o perioadă destul de mare în timpul iernii (25 ianuarie–2 februarie, în unele părţi ale ţării 29 ianuarie–2 februarie), dar şi în timpul verii (Filipii de Vară). Se spune că în prima zi de Filipi, femeile satului lipesc gura sobei ca să se lege şi gura lupilor. La hornul casei se atârnă o secure sau o unealtă de-a casei, existând credinţa că astfel vor fi uitate vitele şi oile de către dihănii. Gospodarul care nu va prăznui Filipii va rămâne fără păsările din curte, pe care i le vor mânca hultanii. Bătrânii spun că în aceste zile nu-i bine să dai nimic din casă că altfel vei da tot anul.



Citiţi şi

Rugăciune puternică și credințe legate de Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

Căutați furnica roșie de Sânziene!

În căutarea spiritualităţii Indiei

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
3,697 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro