Articole despre alimentaţie

Porc pentru structură, pește pentru flexibilitate, nuci pentru antiinflamator, fructe uscate pentru energie. Revelionul poate fi o lecție de biologie, tradiție și echilibru. Cum mâncăm ca să trăim bine și să nu ne transformăm organismul într-o ședință parlamentară.

Cînd mîncăm influențează riscul de obezitate la fel de mult ca ce mîncăm. Despre gene, orarul meselor, foame și capcanele alimentației moderne.

La 25 de ani, pielea pare încă perfectă, dar în interior procesele care îi susțin fermitatea și luminozitatea încep deja să încetinească. Acesta este momentul ideal pentru a introduce o rutină de prevenire a îmbătrânirii: protecție solară zilnică, ingrediente active alese corect și obiceiuri de viață care susțin pielea pe termen lung. Ceea ce faci acum se va vedea, peste ani, în felul în care arată și se simte pielea ta.

Porcul nu este, prin natura lui, un animal „gras”. Îl îngrășăm noi, apoi îl acuzăm. De la mistrețul slab la porcul domestic și până la experimentele genetice cu omega 3, povestea lui spune mai multe despre oamenii care îl judecă decât despre el.

Timpul curge și ne modelează, dar ritmul după care trăim – lumina, alimentația, stresul, obiceiurile – modelează la rândul lui felul în care îmbătrânim. De la ipoteza lui Jon Fosse la știința telomerilor, o explorare limpede despre „ceasurile” care ne prelungesc sau scurtează viața.

Digestia are ritmurile ei, la fel ca respirația, somnul și gândirea. Prea repede — și corpul se revoltă. Prea lent — și viața se blochează. Între cele două extreme, există o știință a echilibrului: să mănânci încet, să lași corpului timp, să asculți ritmurile naturale care te țin în viață.

Henric al IV visa „o găină în oală” pentru fiecare gospodărie — iar ideea nu era doar anecdotică: accesul la proteine de calitate influențează sănătatea, randamentul la muncă și chiar PIB-ul. O analiză succintă despre rațiuni istorice, biologice și sociale ale consumului de proteine animale.

Pornind de la un os de vițel rămas în farfurie, autorul construiește o meditație memorabilă despre viață, celule, societate, sihaștri și dăinuire.

În fiecare zi, corpul nostru își înlocuiește celulele moarte printr-un proces delicat de reînnoire. Dar ce se întâmplă când această cicatrizare e imperfectă? La fel ca în organism, și orașele cicatrizează. Uneori cu artă și sens. Alteori, cu urme brute, care nu mai au nicio legătură cu funcția originară. Bucureștiul este un astfel de organism rănit, cu semne vizibile, cu intervenții ratate și cu cicatrici care nu mai lasă aerul să circule. Un eseu subtil despre degradare, restaurare și destin.

În marginea LONGEVIA SUMMIT | 31 mai 2025 | București. Speranța medie de viață în Europa este în jur de 80 de ani. Speranța de viață în stare bună de sănătate este de numai 62,5 ani. Deja adăugăm ani vieții, problema care se pune este să adăugăm niște viață anilor. …