Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Articole despre priviri

Read mePitești

„Știu de unde te cunosc!”

by Felix Cuceanu / 29 June 2017

– continuare de aici – Am plecat lăsându-mi sufletul la ea. Fără să-i spun, neștiind dacă o voi mai vedea. Câte o zi în fiecare stațiune mare de pe litoral, corpul mi-a fost însă fără gânduri, rămase în urmă. În ultima zi de vacanță mergem – eu, Adina și un …

Yes or NoBrașov

Eu știu italiană, el română n-a mai învățat!

by Corina Bezdîga / 22 September 2016

În capătul unui hol, deschiderea unei uși ne-a adus față în față. Aproape că ne-am lovit frunțile, în timp ce eu aveam toți nervii din lume și îl înjuram în gând. A zis ceva în italiană și nu am înțeles nimic. Acum însă știu că puteam să țip la el …

Yes or No

N-a fost să fie…

by Catchy / 23 August 2016

Vineri după-amiază… mergeam cu atenţie, evitând băltoacele dese din asfaltul crăpat, mai mult ţopăind prin poaia rece de toamnă. Avusesem proasta inspiraţie să pun un pardesiu bej destul de lung şi, cum aveam întâlnire cu viitorul editor al volumului meu, am vrut să fac impresie bună. Vorbiserăm de câteva ori …

Shopping Spree

Eu, studentă, el, profesor…

by Catchy / 6 August 2016

Aveam 20 de ani când l-am cunoscut. Ne-am întâlnit în aulă. Eu, studentă în al doilea an, el, noul nostru profesor de istorie. Eu, cu fluturi în cap… el, serios, sobru şi… divorţat. La început, l-am privit cu circumspecţie. Voia să pară mai în vârstă decât era în realitate (35 …

Yes or No

Am renunţat să mai iubesc

by Catchy / 24 April 2016

Am ştiut de fiecare dată când un bărbat a ieşit cu totul din viaţa mea. Uneori, cu mult timp înainte de a ne despărţi, alteori, cu mult timp după ce despărţirea avusese loc. Întâlmplări aparent banale care însă mie mi-au revelat adevărul. Şi numai odată ce am înţeles şi acceptat …

Art&EntertainmentBucurești

Ce ne place cel mai mult la o femeie goală?

by Dumitru-Alexandru Filimon / 28 March 2016

Dacă ești barbat, știi să dezbraci o femeie doar din priviri, dar acel bărbat care se dovedește bărbat până la capăt este acela care reușește să dezbrace o femeie din vorbe. Nu este o teorie! E o cale lungă până acolo, seducție, tandrețe și un strop de perversitate, dar ce …

Life BitesBrașov

A fost simplu să plec, e o nebunie să mă întorc

by Daniela Toader / 5 March 2016

A fost simplu să plec. Îmi trebuie o doză infinită de nebunie să mă întorc. Oamenii mă privesc ciudat şi mă întreabă „de ce” şi eu le întorc întrebarea „de ce nu” şi-mi continui nebunia. Persist să cred în nebunia mea. Să cred că mă pot îndoi până să nu …

Life BitesUricani

Sex orar în sus, sex orar în jos

by Camelia Cîmpean / 2 February 2016

Căsnicia părinților mei a fost, pentru mine, ca Nordul pentru cei rătăciți: punct de referință, mijloc de orientare, certitudine și supraviețuire. Dacă vreun băiat din adolescența sau  tinerețea mea nu m-a putut trata așa cum tata a tratat-o pe mama, n-a fost bun. Ireconciliabil. Cu șase ani mai mare, tata …

Read mePiatra Neamţ

sacru

by Teodor Sinezis / 24 September 2015

prima oară s-a auzit șuierul într-o duminică, venind din interior. cîteva idei pluteau ca niște fregate gata să se evapore-n larg, în mijlocul craniului meu. le-am auzit dîndu-se la o parte, ca și cum niște ventuze siliconate și-ar fi retras de pe parbrizul minții rotocoalele. subțiindu-și diametrele. pe acolo, prin …

Life Bites

Îmi rămân mici oamenii

by Catchy / 4 August 2015

De ce nu-mi rămân și nu-mi durează oamenii? Parcă aș călători cu trenul, iar ei îmi rămân undeva pe peron, dar nu să-mi fluture batista, ci să mă arate cu degetul: că sunt, că nu sunt, că fac, că nu fac. Nu mi se înalță proiectele care îi includ și …

catchy.ro