La data de 20 iulie, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește ridicarea la cer a Sfântului Mare Proroc Ilie, Tesviteanul. Unul dintre cei mai importanți prooroci din Vechiul Testament, Sfântul Ilie este celebrat ca un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă. Prin rugăciunea sa, a salvat, după trei ani de secetă, poporul din Israel. De asemenea, este cunoscut ca divinitate a soarelui și a focului. El a trăit pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel din Samaria cu 800 de ani înaintea Mântuitorului. Tradiția spune că la nașterea sa, oameni îmbrăcați în alb i-au dat să mănânce o flacără – semn divin. Totuși, viața sa nu a fost lipsită de păcate – cel mai mare fiind uciderea părinților săi (fiind ispitit de diavoli), însă Dumnezeu l-a iertat și l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de cai înaripaţi.
Despre Sântul Ilie se mai spune și că trăsnește dracii cu biciul de foc atunci când cutreieră norii. El vrea astfel să-i pedepsească pentru răul pe care acești i l-au făcut pe când se afla în viață.
De altfel, sărbătoarea sa este şi ziua Aviaţiei Române, Sântul Ilie fiind considerat ocrotitorul şi patronul aviatorilor (din 1913).
De ziua Sfântului Ilie, dis de dimineață, pentru a avea efectul dorit, se culeg plantele de leac – care se pun la uscat în podurile caselor sau sub streșini. Tradiția spune că tot azi se culeg și cele pentru farmece și vrăji. De asemenea, femeile duceau azi busuioc la biserică pentru a fi sfințit. Acestea se ardea apoi și cenușa sa era folosită la tămăduirea diferitelor afecțiuni.
Să vedem însă ce spune tradiția că se face (sau nu) azi:
- nu se deschid geamurile dacă este furtună, ca nu cumva unul dintre dracii care fug de mânia Sfnântului să nu se ascundă în casă
- nu se lucrează pământul (pericol de trăsnete, ploaie, furtună)
- se strâng fagurii de miere din stupi și se sfințesc la biserică, după care se împart drept pomană
- dacă este furtună, oamenii nu se adăpostesc sub carpeni pentru că tradiția spune că diavolii se ascund cu predilecție în ei – de aceea, lemnul de carpen nici nu prea se folosea în gospodării
- fetele nemăritate visau în noaptea asta, după ce se tăvăleau goale în lanurile de cânepă, dacă se măritau cu bărbați tineri (cânepă verde) sau cu bărbați bătrâni (cânepă uscată)
- se mănâncă grâu nou fiert cu miere (în Moldova) sau fructe proaspete (merele se consumă doar după ce au fost duse la biserică; odată sfințite, devin aur pe lumea cealaltă).
Citiţi şi
What’s Love Got to Do with It?
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Sfântul Vasile
18 ianuarie 2022 – Luna Plină în Rac: fiecare sfârșit aduce un nou început
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
