Un voluntar Greenpeace olandez despre ultimele păduri virgine din România

Catchy

14 September 2016

Voluntari Greenpeace din 14 țări europene au instalat o tabără lângă o pădure virgină din munții Carpați. Ei au venit pentru a documenta și carta una dintre ultimele păduri virgine și cvasivirgine rămase în Europa, cu scopul de a transmite Guvernului român necesitatea protejării prin lege a acestor păduri.

padure

credit foto: Dan Câmpean/ Greenpeace

Ghidul nostru ne-a atras atenția și a strigat „Urs!”, arătând silueta unui urs pe drumul forestier pe care ne deplasam pentru a ajunge la zonele de cartare. Un urs brun. Unul dintre rezidenții acestei păduri amenințate de despăduriri și tăieri “la ras”.

Pentru prea mult timp omul a presupus că poate lua orice de la natură și că aceasta se va adapta. Însă această presupunere este periculos de greșită.

Puțin mai departe, am observat o urmă de bocanc lăsată de un tăietor de lemne – măsura 44, am bănuit. Cu câteva zile mai devreme, această zonă era acoperită cu deșeuri din plastic. Voluntarii veniți în tabără au curățat zona sub privirile nedumerite ale tăietorilor de lemne. „Ce or face ciudații ăștia cu tricouri Greenpeace pe ei îmbrățișând copacii și curățând plasticele astea și pungile goale de chips-uri?” păreau să se întrebe. Ei bine, este un lucru care pe mulți pare să ne obsedeze. Gunoiul sau orice lucru de care nu mai avem nevoie. Pare a fi un subiect cu totul diferit, dar vorbim până la urmă despre același lucru și anume implicarea iresponsabilă a omului în procesele ecologice ale naturii. Și exact despre asta a fost vorba și în această tabără. Am mers acolo să atragem atenția asupra impactului negativ pe care îl avem noi, ca specie, asupra Planetei.

voluntari-greenpeace

credit foto: Dan Câmpean/ Greenpeace

Când am ajuns în tabăra instalată în Munții Carpați, am fost impresionat de frumusețea acestor locuri. Este o zonă renumită pentru pădurile virgine și pentru animalele sălbatice care trăiesc aici. O adevărată minunăție a naturii, Carpații românești adăpostesc cea mai mare populație de urși bruni din Europa, dar și de lupi și râși.

În timp ce restul României suferea de pe urma secetei, în tabără ploaia cădea pe arbori, iar aerul umed se ridica de pe pământul reavăn din pădure, răspândind un miros prospăt pe care pur și simplu nu îl simți într-un oraș cum este Amsterdam, de unde sunt eu. Iubesc atât de tare mirosul acesta al pădurii, încât simțeam că nu mă mai satur.

rob

Robert Geleijnse, voluntar

credit foto: Dan Câmpean/ Greenpeace

Tabăra, bucătăria, spațiile de lucru și de dormit au fost construite într-un timp record. Voluntari din mai multe țări europene au venit să dea o mână de ajutor și au făcut o treabă extraordinară, atmosfera te inspiră pur și simplu.

Cum ziceam și mai sus, voluntari din toată Europa au venit aici pentru a ajuta la protejarea uneia dintre cele mai vaste întinderi de păduri virgine din Europa. Misiunea noastră a fost să atragem atenția asupra necesității salvării ultimelor păduri virgine nu doar din România, ci din întreaga Europă. Am făcut un pas simbolic prin cartarea a 845 de hectare de pădure virgină și cvasivirgină și prin documentarea unor elemente specifice de biodiversitate observate în această zonă. Acum, echipa lucrează la documentația care va fi transmisă către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a fi aprobată și inclusă în recent înființatul Catalog național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România.

În același timp, cerem Ministerului să se asigure că legea pentru protejarea acestor minuni ale naturii este cu adevărat aplicată și să își asume responsabilitatea de a începe urgent un inventar la scară națională pentru identificarea tuturor pădurilor virgine și cvasivirgine care încă supraviețuiesc. Acest inventar este imperios necesar pentru a completa Catalogul și pentru a proteja aceste păduri pentru generațiile viitoare.

padure-2

credit foto: Dan Câmpean/ Greenpeace

Dar să vă mai povestesc despre tabără. Activitățile în tabără au fost împărțite în mod egal, iar voluntarii se schimbau în mod normal săptămânal, însă unii stăteau chiar și mai mult. Faptul că am fost chiar acolo, în miezul problemei, este extrem de important, iar acest lucru mi-a fost reamintit de unul dintre invitații speciali din tabără, ale cărui povești m-au inspirat și întristat deopotrivă.

Alex Găvan, alpinist și activist de mediu recunoscut internațional, în prezent consilier al Ministrului Mediului, ne-a vorbit despre importanța observării și monitorizării proceselor naturale și despre faptul că este esențial să permitem naturii să se dezvolte. Criza refugiaților, foametea, instabilitatea sistemelor sociale și economice care ne conduc viața, toate pot fi legate de mediul înconjurător și de rolul nostru. Nu cu mult timp în urmă au fost înregistrate recorduri de temperatură de 52,6ºC în Kuweit și Iran. Oameni de știință din toată lumea prezic că, în timpul vieții mele, Orientul Mijlociu va fi de nelocuit. Mulți oameni de știință consideră că este prea târziu și sunt de părere că trăim ce-a de-a șasea extincție în masă. Evident că următoarea întrebare care ar putea apărea în mintea oamenilor este „Păi, de ce ne mai străduim în situația asta?”. Ei bine, lupta pentru natură și pentru umanitate, este, în opinia mea, singura luptă care se justifică. Asta este convingerea mea absolută și este motivul pentru care m-am alăturat echipei Greenpeace acum mai bine de două decenii. Și voi continua să lupt atât timp cât voi fi în stare.

padure-3

credit foto: Dan Câmpean/ Greenpeace

Munca grea și dedicația voluntarilor din această tabără au fost o adevărată lecție. Mă copleșește uneori disperarea și fatalismul când trec din nou în revistă, cu sinceritate, informațiile pe care le am la îndemână. Însă astfel de inițiative minunate și care dau speranțe, cum a fost tabăra Greenpeace din pădurea Cumpăna și mișcarea Ende Gelande, îmi dau speranță că totuși nu e prea târziu și că încă putem face ceva.

Aici, în mijlocul României, am participat la o luptă foarte importantă pentru a proteja ceea ce îndrăgim atât de mult. Pădurile virgine care încă mai pot fi găsite în România ne oferă oportunitatea de a învăța ceea ce natura are de transmis, astfel încât noi ca specie să supraviețuim. Privind aceste păduri putem vedea cum arăta Europa acum mai bine de 30.000 de ani. Și mai putem observa cât de important este ecosistemul unei păduri virgine pentru noi toți. Acesta este motivul principal pentru care voluntarii din tabără mergeau în pădure în fiecare dimineață cu echipamentul de măsurare și se întorceau după amiaza târziu cu noi informații – pentru a înțelege și înregistra date despre valoarea acestor păduri.

În pădure, voluntarii documentau fiecare arbore, inclusiv pe cei morți, pe văile abrupte și alunecoase de pe teritoriul ursului brun. Fagul european, bradul argintiu, molidul și paltinul sunt arborii cei mai întâlniți în zonele pe care le documentăm. Am cercetat, de asemenea, relația simbiotică dintre acești arbori și alte organisme ale pădurii. Acești copaci se numesc arbori de biotop și sunt caracterizați de prezența altor forme de viață, cum ar fi: cuiburi de păsări, insecte rare, ciuperci sau alte viețuitoare, toate fiind organisme parte din ciclul vieții care furnizează pădurii nutrienții necesari pentru revigorare, supraviețuire și regenerare. Lecțiile acestea sunt esențiale pentru noi.

Toate aceste date ne vor furniza dovezile de care avem nevoie pentru a înțelege cât de mult depindem de un mediu sănătos și stabil. Să sperăm că vor asculta ce avem de zis, atât noi, cât și experții și oamenii de știință din întreaga lume. Pentru că viitorul nostru și al întregii Planete depinde de acțiunile decisive luate în aceste vremuri.

rob2

Robert Geleijnse, voluntar

credit foto: Dan Câmpean/ Greenpeace

La finalul taberei din munții Făgăraș, Greenpeace a cartat 854 de hectare de păduri virgine pentru a fi incluse în Catalogul Național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România, dar și 985 de hectare de păduri virgine distruse. Analiza Greenpeace arată că în ultimii zece ani, în zona cercetată care înainte adăpostea 2.575 de hectare de păduri virgine, 985 de hectare, adică 38,3% au fost distruse. Activiștii atrag atenția și asupra faptului că puținele păduri virgine rămase sunt încă amenințate, în mare parte de exploatările forestiere. 

Greenpeace cere Ministrului Mediului Apelor și Pădurilor din România să aplice cu fermitate moratoriul instituit prin lege asupra oricărei forme de intervenție în pădurile virgine și cvasivirgine, să demareze de urgență un inventar național pentru identificarea tuturor celor care au mai supraviețuit și să includă în Catalog pădurile propuse pentru înscriere în lista patrimoniului mondial UNESCO.

Guest post by Robert Geleijnse, voluntar din Amsterdam, cu o experiență de 21 de ani în cadrul Greenpeace



Citiţi şi

Bianca

Pandele, falic

O mamă blondă în tabăra creștină

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
349 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro