4 noiembrie, ziua simțului comun la americani (common sense day)

4 November 2021

În engleză, common sense (simțul comun) s-ar traduce prin simțul realității – judecata temeinică și prudentă în chestiuni practice bazată pe o simplă percepție a situației sau a faptelor. Așa zice la dicționarul lor. Din descriere ai putea înțelege că e vorba chiar de înțelepciune, de deșteptăciune, de istețime. Alexandru Paleologu, în cartea sa “Bunul-simț ca paradox”, spune așa: “Se confundă mai întotdeauna bunul-simț cu simțul comun; e adevărat ca merg o bună bucată de drum împreună, pornind de la constatări elementare. Dar simțul comun cade repede în aporii (n.red. contradicție de nerezolvat, dubiu) sau platitudini, în vreme ce bunul-simț își urmează fără greșeala drumul ajungând la descoperiri senzaționale ca postulatul lui Euclid sau teoria lui Copernic.” Și tot el spune clar:„Bunul simţ este contrariul prostiei, mai mult chiar decât inteligenţa”.

Așadar, ce serbează americanii pe 4 noiembrie? Sigur nu ceea ce înțelegem noi, românii, prin bun simț. 

Ei își descriu realitatea astfel: “Simțul comun nu e chiar comun. În fiecare zi vedem eșecuri epice, exemple de-o stupizenie oripilantă de ce se întâmplă când cineva pur și simplu refuză să gândească. Uneori este o chestiune de orgoliu: oamenii se cred atât de importanți încât pot bate chiar legile fizicii. Alteori este pur și simplu din lipsa momentului de reflecție și ce altceva să rezulte decât o prostie monumentală.” Păi, de-astea avem și noi, e plin de Dorei de la săpat șanțuri până în politica mare, și am putea sărbători lejer odată cu americanii, cum facem de sfântul Valentin sau de Halloween. Și cum s-o sărbătorim? Folosindu-ne simțul comun, adică să nu fim proști! Sorry!

cam așa ceva

Bun, pe asta cu simțul comun să zicem că am lămurit-o. Să vedem acum cum e cu bunul-simț. Cercetând, am dat și peste încercarea lăudabilă a lui Remus Constantin Raclău de a defini bunul simț și iată ce i-a ieșit:

“Nu am găsit nicăieri o definiţie scurtă şi atotcuprinzătoare a bunului simţ, ci doar cugetări despre acesta. Şi asta, probabil, pentru că bunul simţ pare un concept filozofic prea vast şi complex pentru a putea fi enunţat în mod clar şi concis. Vina aparţine în întregime celor care se ocupă cu studiul limbii române, pentru că nu au ieşit în fața naţiunii spre a ne edifica asupra înţelesului ce rezultă din asocierea celor două cuvinte şi cum trebuie să le punem în practică.

Am pus această întrebare în spaţiul virtual românesc şi ajutat de prietenii din diverse grupări de pe internet, am recoltat o serie întreagă de răspunsuri, din care le-am selectat pe cele care mi s-a părut că au reuşit să comprime cât mai mult înţeles în cât mai puţine cuvinte.

Bunul Simţ înseamnă rațiune, Bunul Simţ înseamnă compasiune, Bunul Simţ înseamnă bună înţelegere, Bunul Simţ înseamnă altruism, Bunul Simţ înseamnă armonie, Bunul Simţ înseamnă grijă pentru viitor, prin acţiune în prezent. Bunul Simţ înseamnă conștiință, acea parte a memoriei care păstrează înregistrările faptelor noastre, fie ele bune sau rele.

La încălcarea unei reguli de bun simţ, faci pe cineva să sufere, îl jigneşti, îl deranjezi, îi creezi o stare de disconfort. De-a lungul evoluţiei sale, societatea umană a stabilit o serie de reguli absolut necesare pentru o bună convieţuire între membrii săi. Aceste reguli au fost şi sunt modificate şi adaptate periodic în funcţie de stadiul de evoluţie al societăţii. Regulile de convieţuire pot fi de diverse tipuri: de la cele scrise, adunate în legi, regulamente şi coduri, până la cele transmise oral din generaţie în generaţie, reprezentate de tradiţiile şi obiceiurile locului (sau “ale pământului”).

„Bunul Simţ s-ar putea defini ca fiind atitudinea de a respecta regulile de convieţuire, gândite pe principiul: Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face!”. „Bunul Simţ ne cere ca în orice situaţie să ne comportăm cu respect, față de noi înşine, față de toţi cei din jur, față de natură şi de mediu, față de tot ceea ce înseamnă viaţă şi suport al vieţii”. „Bunul Simţ este o măsură a bunei creşteri, a bunei cuviinţe, a respectului pentru cei din jur. Acest lucru depinde de educaţia primită în familie şi este o moştenire de la cei care te-au conceput”.

„Bunul Simţ constă în nişte norme în conformitate cu care acţionezi; acestea depind de “background-ul” social din care provii”. Prima definiţie a lui Descartes – ”puterea de a judeca bine şi de a distinge adevãrul de fals, care este tocmai ceea ce se numeşte bunul-simţ sau raţiunea, este în mod natural egalã la toţi oamenii”.

„Bunul Simţ este o sintezã de aspiraţii ce implicã în sine o întreagã filosofie de viaţă care îmbinã dimensiunea cunoaşterii cu cea eticã, cerând şi promovând un cumul de virtuţi morale precum înţelepciunea, onestitatea, echitatea, compasiunea etc. Bunul-simţ amendează întotdeauna aberaţiile inteligenţei precum infatuarea, vanitatea, egocentrismul, autosuficienţa sau intoleranța, oferind bunului-simţ o valoare moralã”.

„Se vorbeşte de Bunul Simţ tradiţional, de cuviinţă şi respectul omului simplu fațã de obiceiuri şi tradiţii, criteriile de evaluare reducându-se numai la evidenţierea calităţilor, fãrã a pomeni nimic, însă, despre defecte”.

„Bunul Simţ reprezintă un etalon al valorilor şi implicit, al criteriilor de apreciere în toate domeniile vieţii sociale ale unei ţări”. „Bunul Simţ reprezintă capacitatea omului, bazată pe experienţa cotidiană, de a judeca şi de a aprecia just oamenii, lucrurile şi evenimentele”. „Prin Bunul Simţ noi înţelegem educaţie-respect-politeţe, deci Bunul Simţ nu se poate reduce doar la respect”. „Bunul Simț înseamnă să ne trăim frumos viața, fără ca prin asta să o facem urâtă pe a altuia!”. „Bunul Simţ este armonizarea gusturilor, adică ceea ce este bun pentru fiecare parte şi pentru sistem, în ansamblu. Pentru ca ceva să fie de bun simţ trebuie să fie bun atât pentru mine, cât și pentru tine şi întreaga comunitate.”

Avem tendinţa să complicăm atât de mult lucrurile simple, încât reușim să le facem să-şi piardă sensul. Putem să afirmăm că un om are Bun Simţ printr-o înşiruire imensă de cuvinte: Iubeşte sincer, se oferă total, se comportă cu demnitate şi e demn de încredere, e cinstit, e sincer, e modest, e onest, e integru moral, e corect, se ţine de cuvânt, se poartă Omeneşte, onorează promisiunea, e plin de consideraţie, e intact sufleteşte, are ţinută Nobilă, e incoruptibil, e conştiincios, repară greşelile făcute, e punctual, e justiţiar, e veridic, e fidel, are stimă, e onorabil, e statornic, e devotat, e loial, e neprihănit, e cuminte, e mândru, e pur, dăruieşte din Suflet, e folositor, e nevinovat, știe să aprecieze, învaţă permanent, e binevoitor, e milos, e amabil, face bine tot timpul, e cuviincios, respectă Legile, respectă totul și pe toată lumea, e agreabil, e apropiat de semeni, e îngăduitor, e cumsecade, e blând, etc…

„Bunul Simţ reprezintă eternul mod de a se manifesta frumos a Omului”. „Bunul Simţ este o formă frumoasă de manifestare a lui DUMNEZEU, prin Oameni, sau forma frumoasă de manifestare a Omului, faţă de DUMNEZEU”. „Cine are Bun Simţ înţelege oamenii, îi iubeşte şi îi ajută, întrucât aceştia sunt făcuţi după Chipul şi Asemănarea lui Dumnezeu!”. „Bunul Simţ este o atitudine, o manifestare a calităţilor individuale, măsura culturii şi implicit gradul de civilizaţie”. Bunul Simţ=Bun Simţ=Simț Bun=Să Simţi Bine=Să Simţi Natural. Bine în sensul de Corect, de Natural, din firea OM-ului. Un OM cu Simţ Bun, ştie din instinct sau mai bine zis Intuieşte cu ajutorul acestui Bun Simţ când şi cum trebuie făcut, când și cum trebuie zis….E posibil ca Bunul Simţ să fie strâns legat de Intuiţie…

Bunul Simț = Instinct de conservare = bine faci, bine găseşti = lumea nu conştientizează acţiunile de bun simţ înscrise în matricea individuală a subconştientului = mulţi nu le respectă = mulți dintre cei care le respectă o fac inconştient-involuntar, din instinct de conservare şi de perpetuare a speciei. „Bunul Simţ este acea trăsătură a omului care îi permite armonizarea cu NATURA, cu societatea, cu tot ceea ce îl înconjoară”. „Bunul Simţ, este capacitatea de integrare optimă a fiecărui individ în parte, cu lumea înconjurătoare.”

„Bunul Simţ este un Simţ atât de Simplu/Natural/Firesc încât a-l explica înseamnă deja să ne depărtăm de sensul său real, … este ca o esenţă preţioasă şi are o “valenţă” atât de subtilă încât nu se poate identifica cu societate de azi.”

***

În completare, vă las câteva păreri ale unor oameni celebri sau mai puțin celebri despre bunul-simț. 🙂

Bunul simț, nu vârsta, descoperă înțelepciunea.  (Publilius Syrus)

Bunul simț este un instinct al adevărului.  (Max Iacob)

Avocatul adevărului este bunul simț.  (Mihai Enachi)

Bunul simț e geniul umanității.  (Goethe)

Contrariul prostiei nu este inteligența, ci bunul simț.  (Alexandru Paleologu)

Bunul simț este lucrul cel mai repartizat din lume, căci fiecare crede despre sine că este foarte bine dotat.  (Rene Descartes)

Este de o mie de ori mai bine să ai bun simț fără educație, decât să ai educație fără bun simț. (Robert G. Ingersoll)

Numai sufletele vulgare își batjocoresc dragostele de odinioară. Oamenii de bun-simț sădesc flori pe morminte. (Octavia Goga)

Pentru a avea bun simț, nu ai nevoie de studii superioare, ci de cei șapte ani de acasă.   (Valeria Mahoc)

Bunul simț nu face bani, dar face toți banii. (Gavriil Stiharul, pseudonimul literar al poetului Gabriel Iordan-Dorobanțu)

Măsura, rezerva, proporția alcătuiesc legea supremă a bunului simț. (Victor Hugo)

Mulți oameni sunt înzestrați cu rațiune, foarte puțini cu bun simț.  (Gustave le Bon)

Bunul simț nu este nici înțelepciune, nici rațiune; are câte ceva și din una, și din cealaltă. (Victor Hugo)

Un om nu este mediocru când are bun simț și sentimente bune.  (Joseph Joubert)

Bunul simț e reperul cel mai la îndemână pentru a vedea cât de sănătoasă ne e cultura din care facem parte. (Nona Rapotan)

Închei seria citatelor cu ce-mi spunea bunica de câte ori eram neascultătoare și încălcam reguli de bun-simț: “N-a pierdut nimeni pe uliță bunul simț ca să-l găsești tu.” Și mă întrebam în sinea mea dacă eram singurul om din sat în situația asta. La vremea aia, probabil că da. Azi, mă tem că mai mulți sunt cei care l-au pierdut decât cei care l-au păstrat cu sfințenie.



Citiţi şi

Iris Apfel și lucrurile de bun simț pe care ar trebui să le facă femeile de o anumită vârstă

Minciuna, ca stare de fapt

Câinii și celelalte greșeli

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro