Azi am renunţat să mai lupt. Am renunţat să mai lupt cu mine, am renunţat să mai lupt cu tine. Mi-am dat seama că nu mai există un “noi” şi că mă legăn pe o pânză de păianjen care are vreo 10 elefanţi pe ea deja şi acum s-a rupt de tot. Stau eu singură agaţată de un fir pe care mi l-am ţesut demult. Dar nu mai ajung unul la altul să le leg cumva împreună. E o atmosferă dezolantă pe pânza mea, care nu demult avea forme perfecte şi ar fi încăput toţi elefanţii din lume pe ea şi tot nu s-ar fi rupt.
Mi-ai spus să nu fiu supărată, că nu vrei să mă mai răneşti. Ai încercat să fii drăguţ, ar trebui să apreciez asta? Nu apreciez totuşi faptul că nu mă consideri suficient de inteligentă încât să pot decide singură dacă îmi doresc ceva sau nu. E-adevărat că ţi-am arătat şi ţie că sunt destul de proastă când mă îndrăgostesc. Noroc că în cele din urmă îmi trece. Ai avut tu grijă să îmi treacă de tot. Și prostia, și îndrăgosteala. Au mers deodată amândouă. S-au luat de mână şi au ieşit de pe strada mea. Eu m-am mutat la o altă adresă. De data asta nu o mai scriu pe nici un plic, când expediez colete, să fiu sigură că nu mă mai găseşte vreodata iubirea.
Ţi-am cerut un ultim ceai în seara asta. Îl voiam fierbine şi cu multă lămâie, să mă trezească la realitate. Mi-ai spus că mi-l aduci imediat. Sper să te ţii de cuvânt, dar ştim amândoi că nici măcar un amărât de ceai nu putem bea împreună.
Îmi amintesc că ţi-am trimis într-o noapte o poză cu un foc care arde. Atunci credeam că iubirea noastră va arde mai tare decât focul acela mistuitor. În cele din urmă, aşa a şi fost, a ars până s-a stins. Şi s-a stins atât de repede. Nici un cărbune nu a mai rămas măcar să fumege. Câteodată poţi încerca să te iei după miros, chiar dacă nu se mai vede nici o licărire. Doar că mirosul de fum e toxic şi neplăcut. Şi tu nu ai vrut să mă intoxici cu monoxid de carbon, aşa că ai decis să arunci apă să se stingă odată de tot.
Am devenit şi mai puternică de data asta, dar cu sufletul gol. Nu mai cred în iubirile cu aripi din stomac. Sau cred că există, dar mor foarte repede. Chiar dacă acei fluturi sunt extrem de frumoşi şi maiestuoşi cât sunt în viaţă.
Dana
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
