Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

De tot râsul!

30 August 2018

FELICIA DOLEANUMi-am propus să mă trezesc la 10.30. Mi-am parfumat perna cu mosc alb, să visez frumos, am ascultat în surdină Haydn și, cu toate astea, m-am trezit cu două ore mai devreme, din cauza unui coșmar. Coșmarul în care râdea cineva. Există un râs care-mi provoacă vise rele și dacă nu dorm. Că să înțelegeți mai bine, trebuie să vă povestesc că am cunoscut cândva o persoană foarte urâtă, cu niște ochi ca de broască, cu un ten pistruiat ca un ou de curcă, cu o gură de parcă ar fi un buzunar mare căruia i s-a rupt fermoarul și cu o pleașcă de păr roșu-portocaliu tăiat cu barda, ca să stea în toate direcțiile, de parcă a introdus degetele în priză (pentru asta plătește la stilist într-o săptămâna cât plătesc eu tot anul la frizerul meu).

Această „țestoasă” scoate permanent un gen de onomatopee la niște decibeli imposibil de suportat: ÎHÎ-HI, IHIIII -HII, IHIII-HIIIIIIIII-IHIIIIIHIIIIIII! (Doamne Ferește!)

Iubesc râsul, însă consider că sunt anumite persoane cărora ar trebui să avem voie să le punem perna pe față, când râd sau măcar să avem dreptul de a-i reclama pentru vătămare corporală gravă.

femeie ras

Am lucrat cândva cu un tânăr din Sardegna, frumos, plăcut, simpatic, până începea să râdă. Când râdea își arăta toți dinții și toate măselele, scotea niște sunete de cal și chiar bătea dintr-un picior, ca să nu zic o copită.

O altă tipă din Montenegru, miniognă, cu niște ochi de cucuvea, o gură mică și frumoasă ca o inimioară, când începea să râdă, i se vedeau amigdalele, scotea niște sunete înfiorătoare, isterice, necontrolate, de parcă era o vită înjunghiată.

Toată lumea se întorcea îngrozită să vadă pe cine măcelărim acolo. Dacă o apuca la restaurant, le cădeau clienților paharele din mână, tresăreau, săreau de pe scaune. Noroc că o apuca destul de rar.

Prietena mea cea mai bună, când râde, și râde des, scoate printre sunetele cristaline, niște sforăieli nazale, ca porcul.

Cunosc oameni care râd așa frumos, că-ți vine să-i săruți, alții care au un râs molipsitor și cei mei drăguți mi se par cei care râd de fac pe ei. Le povestești ceva și-i vezi dintr-odată că se țin de păsărică sau de cuculeț, își strâmbă picioarele în formă de x, și o iau la fugă, dacă se poate numi fugă, strigând: faaaaaaaaaaac pe miiineeeeeeeee! (cunosc câțiva care chiar au făcut!).

Așa cu râsul asta. De tot râsul! ÎHÎ -HIIIIIIIIII! IHIIII-HIIIIIIIIIII, dispărear-ar definitiv din viață și din visele mele!

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Știu ce sunt, dar…

Era sau nu era ea?!

Ați înnebunit?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
678 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro