Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Dulcea cărare a copilăriei – The Nutcracker and the Four Realms

24 November 2019

Începe sezonul puloverelor colorate, al colindelor, al mirosului de scorțișoară și-al… feeriilor. Candoarea, speranța, melancolia, dar și kitsch-ul domestic ar putea reprezenta formula potrivită pentru o feerie care-a înfrumusețat viața multor generații de copii. Așadar, The Nutcracker and the Four Realms/Spărgătorul de Nuci şi Cele Patru Tărâmuri are la bază povestea care l-a inspirat pe Piotr Ilici Ceaikovski să compună (în 1892) muzica pentru baletul cu același nume. Pelicula realizată de Lasse Hallström și Joe Johnston are la bază un scenariu semnat de către debutantul Ashleigh Powell, inspirat de povestea original (Spărgătorul de Nuci și Regele Șoarecilor) semnată de E.T.A. Hoffmann (1816) și libretul pentru balet scris de Marius Petipa,  devine o adaptare liberă, cu ușoare abateri de la pivotul narativ tradițional (intriga clasică).

Prin urmare, vechea poveste a fost “reambalată” în studiourile Disney, într-o manieră similar cu povestea lui Lewis Carroll, actualizată de Tim Burton. Paralela este necesară, fiindcă recenta peliculă se distinge prin plasticitatea imaginii (directorul de imagine este Linus Sandgren – La La Land). Lumina, din acest fantasy al vremurilor recente, e un factor esențial, deoarece e corelată atât cu starea sufletească a eroinei (în preajma Crăciunului, își pierduse mama), cât și   cu anul în care se derulează acțiunea de pe ecran: 1879, când inventatorul Thomas Edison «a dat o altă față lumii» – becul electric. Întreg filmul alternează secvențe în care spațiile sunt iluminate cu pâlpâitoare luminițe, dar zărim și zonele umbrite. Ambițiile regizorale ale lui Lasse Hallström se regăsesc și în zona de efecte speciale, având co-realizator un artizan care-a excelat în I Shrunk the Kids, Jumanji, Jurassic Park III și Captain America: The First Avenger.

În astfel de condiții, regizorul principat a condensate narațiunea și a oferit și alte paliere. Bunăoară, pelicula o aduce în prim-plan pe Clara Stahlbaum (frumușica Mackenzie Foy), adolescenta de paisprezece ani pasionată de știință și tehnică, care trăia în Londra victoriană. Aceasta e o mică inventatoare, căreia îi place să pună în mișcare tot soiul de mecanisme, să meșterească obiecte și să găsească soluții. Alături de cei doi frați, Clara se luptă să facă față unei mari pierderi: moartea mamei sale. Din nefericire, e primul Crăciun fără Marie, mama celor trei copii. Totuși, a lăsat cadouri pentru Clara și frații ei, acesta fiind și punctul de plecare al marii aventuri. Adolescenta primește o cutie muzicală în formă de ou. În căutarea cheii care să deschidă cutia, copila ajunge într-un misterios univers paralel. Aici, Clara îl cunoaște pe «soldatul Phillip» și, tot aici, dă și peste «Regele șoarecilor», dar și peste cei care conduc cele «Patru Tărâmuri». În această nouă lume, e primită cu brațele deschise, mai ales de «Zâna Fondantelor».

Suava Mackenzie Foy e convingătoare în rolul Clarei, invitând spectatorii să o urmărească pas cu pas prin cele patru tărâmuri, deși primul dintre acestea e de-a dreptul înspăimântător: «Regatul Mamei Ginger». Întâlnirea cu Mama Ghimbir (fascinanta Helen Mirren) și acoliții ei are un mare impact, atât vizual (coregrafie & costume), cât și al semnificației. Mesajul e clar: în fiecare dintre noi, există infinite resurse de a depăși orice obstacol. Ritul de trecere către o altă vârstă îmbracă aici staiele de luptă, iar Clara trăieste aventura descoperirii de sine într-o “călătorie plină de obstacole”. Aceste tărâmuri magice se găsesc undeva între «Narnia» și «Țara Minunilor». Ca și Alice, fetița se întâlnește cu personaje magice. Clara are de-a face cu lupta pentru putere în cele patru regate și face o serie de alegeri, erijându-se chiar într-un justițiar, după o confruntare finală survenită în urma unui twist, pus la cale de scenarist. Dorința cea mai mare a Clarei este de a găsi cheia; o cheie cum nu mai există o alta, o cheie ce poate deschide cufărul ce adăpostește un dar extrem de prețios de la mama ei, plecată dintre cei vii. Un fir de aur, ce îi fusese pus în față la petrecerea de Crăciun a nașului ei, Drosselmeyer (fermecătorul Morgan Freeman), o conduce la cheia mult dorită – care dispare, apoi, într-o ciudată și misterioasă lume paralelă.

Abia aici, Clara întâlnește un soldat pe nume Phillip (Jayden Fowora-Knight), o ceată de șoricei și pe regenții care conduc trei Tărâmuri: «Ținutul Fulgilor de Zăpadă», «Ținutul Florilor» și «Ținutul Dulciurilor». Întâlnim mereu trei mari motive ornitologice: bufniţa, lebăda şi păunul. Bufniţa e un fel de locotonent pentru Drosselmeyer, lebedele o simbolizează pe mama Clarei, iar păunii sunt un omagiu adus tot ei. Pentru a recupera cheia și a reinstaura armonia în lume, Clara și Phillip trebuie să răzbească în sumbrul tărâm condus de tiranica Mama Ghimbir/Mother Ginger. Distribuția reunește stele ale cinematografiei mondiale: Morgan Freeman, Helen Mirren, Keira Knightley și nou-venita Mackenzie Foy (vă amintiți de fiica lui Edward și-a Bellei din saga pentru adolescenți Twilight ?); prin urmare, magia Crăciunului se infiltrează și mai ușor, grație acestor staruri. Adaptarea actuală ține seama și de moravurilor actuale, așadar Clara e o versiune a tinerei moderne: independentă și temerară. Opulența din aristocrația londoneză se asortează perfect cu muzica lui Ceaikovski și facilitează calea către un epilog plin de sentimente nobile, sub semnul reconcilierii tată-fiică, depășin motivul dureros al doliului. Baletul și fulgii de nea marchează ieșirea din suferința dolilului și din vârsta inocenței/copilărie.

Spărgătorul de Nuci o consolează pe fata decepționată de a nu fi găsit “secretul” din interiorul cutiuței muzicale (inspirată de ouăle Fabergé): «There’s nothing here. – There’s music/ Nu e nimic aici, e doar muzică.» Piruetele progresive, deși de modă veche/old fashioned, ne ajută să înaintăm spre echilibru și ne oferă mereu alte perspective, mai luminoase.

Regia: Lasse Hallström și Joe Johnston

Scenariul: Ashleigh Powell

Imaginea: Linus Sandgren

Montajul: Stuart Levy

Costumele: Jenny Beavan

Muzica: James Newton Howard

Distribuția:

Mackenzie Foy – Clara Stahlbaum

Jayden Fowora-Knight – Căpitanul Philip Hoffman, un spărgător de nuci

Keira Knightley – Zâna Fondantelor, regent al Tărâmului Dulciurilor.

Helen Mirren – Mama Ghimbir, regent al Tărâmului Distracțiilor

Morgan Freeman – Drosselmeyer, nașul Clarei

Misty Copeland – Prințesa Balerină.

Eugenio Derbez – Hawthorne, regent al Tărâmului Florilor

Matthew Macfadyen – Benjamin Stahlbaum, tatăl Clarei și văduv după moartea soției sale, Marie.

Anna Madeley – Marie Stahlbaum, mama Clarei, care a creat și a domnit peste Cele Patru Tărâmuri pe când era copil.

Serghei Polunin – Cavaler, dansator partener al Balerinei.

Ellie Bamber – Louise Stahlbaum, sora mai mare a Clarei.

Tom Sweet – Fritz Stahlbaum, fratele mai mic al Clarei.

Jack Whitehall – Harlequin, gardian la Palatul Celor Patru Tărâmuri

 

Și tu poți recomanda un film/spectacol/concert care ți-a plăcut.

Trimite-ne recenzia pe adresa office@catchy.ro.



Citiţi şi

Încă un suflet care pleacă nefericit din lumea asta

Bilanțul meu

“Cum îi lași, domnule, pe acești oameni neidentificați și nepedepsiți!?”

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro