După ani de fugă de singurătate și dependență de un partener…

21 March 2024

După ani de fugă de singurătate și dependență de un partener, am reușit să-mi îmbrățișez singurătatea. Am descoperit că această izolare, considerată o lipsă, s-a transformat de fapt în cea mai prețioasă virtute a mea. E o senzație extraordinară să te simți în largul tău, să găsești confortul în tine, să-ți fii de-ajuns.

După despărțire, am căutat mereu companie: la un ceai, într-o plimbare sau într-o noapte de discuții. Și am găsit. Am avut ocazia să cunosc diverși bărbați. De la cei plini de dramatism până la cei înzestrați cu masculinitate și putere autentică. De la relații fără angajamente la visul de a avea copii împreună. Și am experimentat trăiri de care nici nu credeam că mai sunt capabilă. Așa se întâmplă când redescoperi singurătatea. Am cucerit și am fost cucerită, într-atât de adânc încât am scăpat greu din capcana iluziilor. Am fost lovită de fulgere la prima vedere, dar ce să facem cu toți acești bărbați emoțional indisponibili?! Am simțit chimia și dorința în ochii reîntâlniți după mulți ani, dar nu îmi doresc să întorc roata. Am vorbit vorbe și mi-am pierdut interesul după primul apropo. Mi-am redescoperit feminitatea, doar pentru a afla absența masculinității.

Și tocmai de aceea, acum, mă simt atât de bine alături de singurătatea mea. Ea nu-mi spune că nu e pregătită pentru o relație, nu îmi povestește despre suferințele după fosta iubire sau despre relațiile neîmplinite. Nu mă încarcă cu întrebări sau reproșuri când sunt ocupată și nu pot răspunde imediat. Nu caută să scape de umbrele trecutului prin prezența mea și nici să transforme sufletul în pasiune de o noapte.
Singurătatea mă îmbrățișează, mă ajută să mă regăsesc și să-mi câștig încrederea în mine. Mă ademenește la o cafea la cafeneaua din colțul blocului. Mă răsfață cu flori săptămânal și mă invită la băi relaxante cu spumă și lumânări parfumate la finalul zilelor obositoare.

Prietenii mi-au atras atenția: “ce se va întâmpla cu tine?! Ai 28 de ani deja!”.

Dragilor, nu mă ascund și nu refuz să întâlnesc pe cineva. Sufletul meu este deschis și inima mea are multă iubire de oferit. Dar pentru acel cineva care să-mi ofere tot ce îmi oferă singurătatea acum și ceva mai mult. Nu mai accept jumătăți de măsură sau compromisuri, când singurătatea îmi oferă totul. Până voi găsi ce îmi doresc, rămân aici. Nu mai vreau să-mi cresc aripi doar pentru a mă prăbuși greu pe asfalt. Aici e soare și am nevoie de un curcubeu. Și uneori, singurătatea are formă de ROGVAIV. Nu e o uitare, e o călătorie interioară.

Lângă ea nu sunt singură. Sunt împlinită și văd culorile vibrante reflectate în mine.

Guest post by Geolina

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

După douăj’ de ani

Eugen Ionescu în faţa morţii

“Adună-te și trăiește-ți viața!“ Bine, bine, dar cum?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro