Când îţi intră cineva în cuplu citezi din tratate de moralitate. Când ajungi tu în cuplurile altora, pe contrasens, cauţi excepţia din etică. Am întâlnit atât de multe cupluri şubrede în ultimul an, am intrat fără să vreau în cupluri şi în căsnicii, încât mi-e teamă de un cuplu al meu.
În cuplu, cei mai mulţi înlocuiesc fericirea cu confortul şi cu obişnuinţa. De-asta se şi întorc acolo. E ca acasă. Iar acasă e întotdeauna cel mai bine. Acasă e conexiunea la wi fi, de fapt (ca să citez dintr-un viral). Ce caută oamenii în afara cuplurilor din care fac parte? Şi ce caută oamenii în cuplurile altora?
Acasă, în cuplurile altora, zboară tigăi prin toată bucătăria, plâng copii, cântarele indică greutatea relației ajunsă ca o cutie din carton umplută cu pietre. Multe femei uită să se mai îngrijească. Și cum uită ele, le uită și ei. Fiindcă bărbații se plictisesc repede.
În cuplurile altora sunt albume de familie frumoase, cu toată lumea veselă la poză. Acasă, în cuplul al doilea, format cu jumătatea unui alt cuplu, sunt albume întregi nepublicate încă. Alea care nu s-au făcut nici pe aparate foto, nici pe telefoane inteligente. S-au făcut cu ochii, au oprit mii de instantanee cu emoţii şi cu vini comune. Albumele astea pe care nu le poţi demonstra sunt cele mai frumoase din câte am văzut. Închizi ochii şi sunt acolo pentru eternitate.
Şi dacă, citind, ți-au venit în minte doar legile scrise ori nescrise, află că nu e nimeni vinovat când se întâmplă astfel. Mai vorbim când o să te conectezi la o rețea wi-fi dintr-un acasă care nu e al tău, fără măcar să ştii. Iar când afli şi vrei să te opreşti… te conectezi automat, fără să îţi mai ceară parolă. Eşti deja acasă. În cuplul altora. Fără să ai habar. Şi nu ai cui să povesteşti fiindcă toţi umblă cu etica în mână şi jură pe roşul din vinul sec că ei niciodată n-au făcut aşa ceva şi că nu vor face. Adevărul sec e că de multe ori nu alegi să intri în căsnicii, cu excepţia cazului în care meseria ta de bază e de amantă. Şi când nu alegi să intri, alegi să ieşi. Nu fiindcă ţi-au căzut pe umeri vina şi etica, ci fiindcă doare confuzia. Nimic nu e mai greu de explicat decât un acasă în care nu mai e locul tău şi decât un acasă care nu e al tău.
Citiţi şi
Fără femei libere, lumea toată e în lanțuri
Latura întunecată a bărbaților „de treabă”
Dacă timpul nu vindecă, ci e chiar boala?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
