Dacă vrei să schimbi lumea, începi prin a te schimba tu însuți. – Mahatma Ghandi
Înțelepciune hinduistă preluată de MAHA (Make America Healthy Again) sub curajoasa conducere a… Dar mai bine citez: “the bold leadership of President Trump” (U.S. Department of Agriculture Secretary Brooke Rollins, 7 of January 2026). Formula trezește nostalgii.
Publicarea de către guvernului American a recomandărilor nutriționale nu este o surpriză. Prima versiune datează din 1894, publicată în „Farmer’s Bulletin” sub titul „Foods – nutritive value and cost”[1].
În 1943, apare noțiunea de „ghid”, în condițiile raționalizării în vreme de război[2]. De atunci încoace, o succesiune de planuri cincinale pentru alimentația poporului, din ce în ce mai mult influențate și, ulterior, dictate de complexului agro-industrial US și Big Pharma.
În 1991, lobby-ul a fost atît de puternic încît noțiuni cheie, precum piramida alimentară, au dispărut în forma lor inițială pentru a reveni denaturate, în conformitate cu interesele industriale.
Sloganul din 2026 ar fi “mîncați alimente adevărate”. “The 2025–2030 Guidelines reestablish food—not pharmaceuticals—as the foundation of health”. Redactarea și prezentarea sînt adaptate unui public puțin sensibil la noțiunea de paradox. Putem zîmbi la alăturarea progresului științelor nutriționale („rooted in modern nutrition science”) cu bunul-simț fundamental („a clear, common-sense message: return to the basics”).
Ce ni se spune? Lucruri cu adevărat simple, pe care ni le-ar fi putut spune (stră)bunicii noștri de la țară: mîncați carne, lapte, ouă (proteine și grăsimi), legume și fructe, toate de bună calitate, să nu vă prind cu porcării ultraprocesate; mîncați cît aveți nevoie, nu mai mult, beți apă multă și alcool puțin. Modernitatea este eternă, începe cu tăblițele de lut ale mesopotamienilor. Mesaj simplu, direct, eficace, detaliile se găsesc în anexe.
art Yvette Molina
Începem cu piramida alimentară
Apăruta în ediția 1942, a stat la baza abordării nutriției în întreaga lume, niciodată contestată, preluată de Organizația mondială a Sănătății, EFSA – Autoritatea Europeană pentru Securitate Alimentară[3]și românescul Ghid pentru Alimentație Sănătoasă[4]. Și eu am învățat cu piramida. Aceasta rămîne, dar cu susu-n jos. Revoluția este împărțirea bazei (care se află sus) în două compartimente: în stînga, proteinele și grăsimile; în dreapta, fructele și legumele. Vîrful este ocupat de cereale, de preferință complete, care devin variabila de ajustare. Ies din schemă băuturile, fructele cu coaja dură (nucile), zahărul. Proteinele pot fi de origine animală sau vegetală, grăsimile pot fi saturate sau nesaturate, condiția este ca ele să fie „bune”, adică naturale. Legumele și fructele trebuie să poată fi recunoscute, cît mai puțin transformate. Fără să o spună explicit, noile recomandări exclud produsele procesate și ultraprocesate, nu le mai recunosc ca alimente. Rolul principal revine fermierilor, agricultorilor; ei înlocuiesc complexul industriei alimentare.
Aplicarea concretă este detaliată în secțiunea „Supporting Families from the Start”.
Anexele[5] aduc precizări esențiale, printre care:
- aporturile trebuie adaptate individului considerat (copil, adult, femeie însărcinată…)
- leguminoasele (mazăre, fasole, linte) intră în categoria proteine vegetale
- menținerea recomandărilor anterioare referitoare la perioada sarcinii (fier, acid folic, iod…)
- apa este singura băutură indispensabilă
- porțiile consumate trebuie reduse
Unele prevederi anterioare dispar complet:
- promovarea diversității în cadrul aceluiași grup alimentar
- reducerea părții de proteine animale, în favoarea celor vegetale
- favorizarea surselor de acizi grași nesaturați
- recomandarea diminuării sau eliminării aportului de grăsimi
- totemul micului dejun
Sînt acestea raționale din punct de vedere nutrițional? Da! Subscriu la tot ce scrie acolo. Lipsesc însă unele aspecte:
- necesitatea exercițiului fizic regulat în natură, nu în sală
- limitarea aportului de sare, cu atît mai mult cu cît, în piramida inversată, apar conservele, deseori bogate în sare „ascunsă”
- absența nutriției bolnavilor, ceea ce poate fi înțeles în masura în care recomandările au ca scop prevenția. Dar justificarea schimbării de paradigma este tocmai starea alarmantă a sănătății populației americane. Cifrele anunțate sînt amețitoare: 75% din populația americană este supraponderală (ceea ce include obezitatea), 90% din cheltuielile de sănătate sînt alocate bolilor cronice, un adolescent din trei pre-diabetic. Aici nu se mai pune problema prevenției, oamenii aceștia trebuie într-un fel ajutați. Sau, poate, nu.
- legătura cu nivelul de trai apare numai într-o frază anexă: recomandările acestea sînt costisitoare, probabil peste posibilitățile majorității familiilor, este rolul factorului politic să rezolve problema.
Acțiunile educative mi se par indispensabile, în condițiile în care, timp de zeci de ani, mesajul a fost diferit. Sînt convins că unii dintre dumneavoastră vă întrebați, de exemplu, ce ne facem cu colesterolul… Am mai abordat tema, nu facem nimic, ficatul știe, fabrică mai puțin. Dar cu acizii grași saturați? Avem capacități de „desaturare” care ne permit să obținem unii acizi grași nesaturați din cei saturați; atîta vreme cît aportul global rămîne rezonabil, ele sînt suficiente. Cu noile recomandări, chiar și microbiomul este mulțumit, are la dispoziție atît glucide (fibrele din legume, fructe și cereale complete), cît și proteine (zgîrciuri, ligamente, colagen din carnea care nu mai trebuie aleasă macră). O zona de penumbră este cea referitoare la modul de preparare a hranei, se recomandă fiert, abur, fără temperaturi înalte; doar că fiecare american care se respectă are un barbecue pe gazon și, fără el, societatea întreagă s-ar putea destrăma.
Sînt numai recomandări, fără caracter obligatoriu
Ele nu trebuie să fie respectate zilnic, pe parcursul întregii vieți. Apel la bunul-simț individual. Mai avem oare la ce să facem apel, după decenii de dinamitare constantă a oricărei urme de bun-simț? Vom vedea. Unda de șoc se anunță vastă. Ceea ce apare limpede: individul este responsabil pentru propria soartă, statul are responsabilitatea să-i asigure accesul la cele necesare.
Statul american are o rezervă de teren agricol mult excedentară față de nevoile populației, deci poate. Repartizarea bunăstării în populație este responsabilitatea clasei politice. Sînt întru totul de acord. Unica rezervă ar veni din viteza manevrei, justificată, e drept, de gravitatea situației. Pe o corabie în plină furtună, manevrarea pînzelor poate salva sau duce la ruperea catargului. Corabia este lumea, americanii sînt echipajul și avem ghid suprem. Ansamblul întreg, noi și lumea, este în schimbare radicală.
Vă salut și vă îndemn să aveți grijă trup și suflet de voi.
Pe săptămîna viitoare,
dr. Carip, practică liberală în dietetică, osteopatie, acupunctură și auriculoterapie
[1] https://archive.org/details/CAT87201446
[2] https://news.google.com/newspapers?id=qXNhAAAAIBAJ&pg=4981,1684677
[3] https://www.efsa.europa.eu/fr/topics/topic/dietary-reference-values
[4] https://fr.scribd.com/document/370715565/GHID-ALIMENTATIE-final-8-aprilie-pdf
[5] raportul științific complet (PDF)
Citiţi şi
Stele căzătoate (Météors, 2025) – impresii despre un film bun și grav
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
