Fructul primordial
Puține fructe au o istorie atât de adâncă precum smochinul. Descoperirile arheologice din Valea Iordanului (Gilgal I) atestă că smochinele erau cultivate cu mai bine de 9.000 de ani î.Hr., cu mult înainte ca oamenii să pună bazele agriculturii cerealelor. Putem spune că smochinul a fost primul pom domesticit, martor al trecerii omului de la culegător la agricultor.
În Biblie, smochinul apare printre primele plante menționate: Adam și Eva își acoperă goliciunea cu frunze de smochin, iar mai târziu Iisus blesteamă smochinul neroditor. Sub un smochin este găsit Natanael de către Hristos, ceea ce face ca acest copac să devină un simbol ambivalent – al vieții, dar și al judecății divine.
Virtuți pentru trup și minte
Dincolo de încărcătura spirituală, smochinele sunt și un dar real pentru sănătate.
- Digestie și echilibru intestinal: bogate în fibre, mai ales cele uscate, smochinele favorizează tranzitul și reduc simptome precum constipația și balonarea. Studii clinice au arătat ameliorări în sindromul de colon iritabil la persoanele care au consumat zilnic smochine.
-
Inimă și tensiune arterială: extractele din frunzele de smochin au redus tensiunea și au îmbunătățit profilul lipidic în experimente pe animale. La oameni, datele sunt mixte, dar potasiul abundent face ca smochinele să fie utile pentru reglarea tensiunii.
-
Glicemie: ceaiul din frunze de smochin a scăzut necesarul de insulină la pacienți cu diabet de tip 1, iar băuturile cu extract de smochin au indice glicemic mai mic decât altele similare.
-
Antioxidanți: smochinele aduc polifenoli, flavonoide și acizi fenolici, cu efect antiinflamator și anti-îmbătrânire. Sunt studii incipiente care sugerează și un potențial anticancerigen.
-
Oase și piele: calciul, magneziul și fosforul din smochine susțin densitatea osoasă, iar antioxidanții contribuie la menținerea pielii și părului sănătoase. În unele cercetări, extractul de smochin aplicat topic a fost mai eficient decât hidrocortizonul în cazuri de dermatită.
-
Creier și dispoziție: experimente pe animale arată efecte benefice asupra memoriei și anxietății, deschizând o perspectivă promițătoare pentru cercetările neurologice.
Un fruct mic, dar cu virtuți uriașe, confirmate de știință, chiar dacă nu toate legendele populare rezistă la proba laboratorului.
Simboluri sacre și erotice
Dacă în Biblie smochinul apare ca „arbore al cunoașterii”, în alte culturi capătă atribute sacre sau senzuale.
-
Egiptul antic: smochinul era legat de Osiris și de pasărea Phoenix, simbol al renașterii.
-
Grecia: Demeter, zeița recoltelor, era celebrată cu smochine, iar Dionysos era adesea reprezentat cu ramuri de smochin – fructul fiind considerat un stimulent erotic. Grecii nu au putut să nu remarce asemănarea dintre smochine și testicule: în limba greacă, purtau chiar același nume. Nu întâmplător, smochinul era conectat cu Priapus, zeul fertilității și dorinței erotice, mereu reprezentat obscen, ca simbol al abundenței și al plăcerii trupești.
-
India: smochinul sacru (Ficus religiosa) este arborele sub care Buddha a atins iluminarea.
-
Roma: legenda spune că Romulus și Remus au fost găsiți de lupoaică sub un smochin. Tot romanii asociau fructul cu fertilitatea și cu virilitatea, iar poetul Horațiu îl menționează în scrieri.
Smochinul este deci un copac al contradicțiilor: acoperă rușinea în Geneza, dar hrănește erotismul în cultul lui Dionysos; adăpostește iluminarea în India și devine semn de blestem în Evanghelii.
Între legendă și știință
Citatele atribuite lui Pliniu cel Bătrân, potrivit cărora smochinele „întăresc tinerii și alungă ridurile bătrânilor”, nu pot fi documentate în scrierile sale. Ele apar în folclor și au fost reluate de-a lungul secolelor, adăugând o aură de miracol fructului. Totuși, virtuțile smochinului sunt autentice și confirmate: fibre, minerale, antioxidanți, o istorie de mii de ani și o simbolistică ce unește viața, fertilitatea, moartea și renașterea.
Citiţi şi
Cum afectează bolile fertilitatea și când este recomandat tratamentul FIV pentru concepție?
Menopauză și lifestyle medicine – partea a doua
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
