Articole despre suflet

De azi, omule, nu te vei mai culca afară și nici nu vei mai dormi pe pământ. Căci pe sub el se vor ascunde lighioane, iar frigul nopții va avea lung tăiș. De azi, iarba va îmbătrâni pe câmpuri și va bate prima pală de galben în frunze. De la …

N-am învățat niciodată să iubesc, am fost făcută să iubesc. Am iubit dintotdeauna. La început cu inocența genuină de copil și apoi cu tot simțul de răspundere. Conștient. Visceral. Nici minte nu m-am învățat, deși iubirea m-a zdrobit nu odată, am continuat să iubesc la fel de profund ca întotdeauna. …

Azi vreau să împărtășesc cu voi o frântură din frumusețea lumii: un poem al poetului, prozatorului, eseistului și muzicologului Mário Raul de Morais Andrade (n. 9 octombrie 1893 – d. 25 februarie 1945), unul dintre fondatorii modernismului brazilian. “Mi-am numărat anii și am descoperit că am mai puțin timp să …

– Serile îmi este cel mai greu. Liniștea din aceste ore ale nopții nu are culoare albastrului senin. Noaptea îmi adun temerile și încerc să le domesticesc. Le știu pe multe dintre ele după culoarea aprinsă a ochilor lor. Cel mai tare mi-este de ochii aceia care par a fi …

Mi-am pus fustă și cizme cu toc. Mi-am întins părul și m-am dat cu ruj. Nu trec neobservată. Poate sunt chiar atrăgătoare. Mă caut în ochii celor din jur. Și sper. Nici eu nu mai știu ce. E gol! Gol de jur împrejur. Fac conversație. Râd. Intru pe profilul de …

“Bunicul meu zicea că pentru a schimba lumea e nevoie de foarte puțin, de trei lucruri: să-ți educi bine copiii, să fii onest, nu sfânt, onest, și când poți, când se întâmplă, să ajuți pe cineva care are nevoie. Atât.”  – Lorenzo Licalzi Sunt oameni care urăsc cearta, conflictele, neînțelegerile și …

“N-am fost părăsită, dar ne-am părăsit. Și mai cred că în viața asta nimeni nu părăsește pe nimeni cu adevărat.  Ne-am avut fix cât a putut sufletul fiecăruia dintre noi să ducă o iubire atât de grea. Apoi, am rămas prinși cu bucăți din sufletul celuilalt în dinți, separat de …

Mi-e dor de tine. Nu te-am mai văzut de mult timp, dar nu te-am dat uitării. M-am obișnuit cu prezența ta și îmi lipsești. Mai ții minte când te-am invitat la o cafea? A fost un gest extrem, de mare cutezanță din partea mea, o introvertită. Mai știi tu când …

Vă mai amintiți cât eram de copii când anul 2000 părea un prag îndepărtat de stele de atins? Nici nu visam la 2020. Nici nu-l puteam cuprinde. Între timp viața ne-a tot răsărit, asfințit, înflorit și rodit, ne-a bucurat cu iubire, ne-a nins cu despărțiri, ne-a legat împreunătăți noi cu …

Îl priveam în fiecare zi în tăcere, nu îndrăzneam să-i adresez niciun cuvânt. Nu puteam să-mi explic starea în care intram când era în preajma mea. Visasem mereu la acest bărbat care acum se afla aici, lângă mine, și eu nu reușeam să articulez două cuvinte, nu reușeam să-l privesc …