Ultima noapte de distracţie, întâia zi de război murdar

17 November 2015

Mira MincăVineri seară a fost frumos. M-am întâlnit cu prietenii, am socializat, am râs, am avut activităţi plăcute. Şi, fiindcă noaptea a fost blândă şi minunată, m-am răsfăţat cu o lungă plimbare pe jos.

Sâmbătă dimineaţă m-am trezit într-o lume în război. Pentru a doua oară în acest an, Franţa e însângerată în numele religiei islamice. Pentru a doua oară, lumea e pe punctul de a arde. Mizeria care a mocnit toată toamna e pe punctul de a exploda.

Acum o mie de ani, Europa a împrăştiat cu latul sabiei pline de sângele celor care se rugau lui Allah cuvântul bunului Iisus. Astăzi, Orientul Apropiat îi întoarce favorul scriind Coranul pe cadavrele unor oameni care, cel mai probabil, n-au citit în viaţa lor cuvântul lui Mahomed.

Un mileniu de jaf, violuri, furturi, desconsiderare a creat un val de frustrare care începe să se spargă de zidurile fortăreţei Europa.

Mileniul în care rasa albă a găsit în Biblie justificarea superiorităţii sale e pe punctul de a se termina. Începe, din nefericire, mileniul în care cei oprimaţi găsesc în Coran justificarea crimelor împotriva foştilor opresori.

atentate paris

S-a terminat etapa flower power, oamenii refuză să fie fraţi şi, în loc de flori, se schimbă gloanţe. Europa a avut şansa de a definitiva modelul multi-cultural pacifist în care toţi oamenii care trăiesc într-o ţară au aceleaşi drepturi, indiferent de etnie, culoarea pielii, modul în care se roagă sau pe cine aleg să iubească, cu condiţia să fie cetăţeni loiali ţării lor. Liderii europeni au preferat tolerarea de enclave care nu au generat o simbioză, ci s-au dovedit focare de infecţie socială. Europenii au preferat calea neimplicării şi acum s-au trezit implicaţi în ceva mult prea dificil de gestionat.

Aud mult prea des „Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc” – un citat din Malraux, pe care însuşi Malraux cred că îl regretă.

De sâmbătă dimineaţă trăim într-o lume în care religia a devenit principalul motiv de ucis aproapele.



Citiţi şi

Zavaidoc: iubire și muzică în anul 1923. Un roman insolit, semnat de Doina Ruști

Portret de țară în pragul tulburelului

Unde nu e iertare, de multe ori e pace

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Faiantaru' / 17 November 2015 11:04

    He, he … il stiti pe Bulgaru’, ala cu perversa de pe Tg. Ocna ? Bine, intreb si eu sa ma aflu-n treaba, de unde sa-i cunoasteti d-voastra pe toti bagabonzii ? Asa ca mai bine va spun io ce-i cu el. Tiganu’ asta e un mare pisicher ! Cand vine vorba de vreo altercatie in cartier, el da sa fuga, sa n-aiba amestec, ramane doar de n-are incotro, nu carecumva sa-si piarda respectu’ in cartier.. Binevoitor, da’ si dornic de apreciere, omu’ si-a divulgat stratagema, chiar in timpul unei emisiuni, dupa ce o amenintase pe prezentatoare ca-i da omor: “Asa, zici ca vine politia si-o-ncurc ? Pai sora mea, pana vine ea, eu te-am si mardit !”. Parca va e cunoscuta vorba de undeva, nu ? Daca nu, atunci va zic io de unde. “Pan’ sa intervina NATO pentru voi, va radem de pe fata pamantului !”. Un raport de forte p-atat de evident, incat cand s-a pus problema unei eventuale chemari a neamului la oaste (in criza Ucraina), 99% au dat-o-n mistocareala, “imi sui familia in avion in primu’ avion si pe soacra … s-o ia rusii !”. Degeaba au intrat propagadistii lu’ peste prajit cu nationalismul lor. Cand milioane de tineri oricum isi parasesc de nevoie mai tarziu sau mai devreme tara, bordeiul, credeti ca-i mai pacalesti cu patriotismul ? Ei, bine ! Cam ce-ncerca unii cu nationalismul, incerca altii cu religia. Pai daca au convingerea ferma ca asta-i “scurtatura” lesnicioasa spre dumnezeul lor, cum de nu se ofera primii cei care comanda sacrifiul altora ? Nu-i la mintea prichindeilor !
    Io asa asa gandesc: amestecul religiei in toate povestea asta e avantajoasa pentru toate partile implicate. Pentru unii ca-si motiveaza (prostesc) astfel oamenii sperand totodata sa prinda pe cat mai multi in plasa ei (are peste 1 miliard de adepti !), iar celorlalti le cade bine pentru ca-si pot expune “dusmanii” drept fanatici, “demni” de-o moarte cat mai grabnica, mascand interesele economice printr-un conflict pur emotional. Daca lumea lor s-ar considera realmente implicata religios in povestea asta, ne-ar fi “terminat” demult. Cea mai mare armata a lumii, a Chinei, e de aprox. 430x mai mica. 🙂

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro