Nu mă îndoiesc că ați știut da dovezi de moderație în această perioadă dificilă pentru ansamblul trupului, cu precădere pentru ficat. Dacă totuși simțiți nevoia unei pocăințe, urmați etapele canonice. În primul rînd, spovediți-vă, recunoașteți greșeala, ficatul iartă! Nu cumpărați indulgențe, indiferent care Papă și-a pus patalamaua în josul paginii! Accesul ultra-rapid la ștergerea păcatului și a urmărilor sale nu face decît să stîrnească pofte viitoare. Răposatul Papa Francisc, în bula premergătoare anului jubiliar 2025, preciza că orice păcat are și consecințe interne, care necesită purificare fie aici, fie în Purgatoriu. Indulgențele și regimurile detox, pretind a rezolva purificarea hic et nunc, de regulă contra cost. Nici Dumnezeu, nici ficatul nu se lasă amăgiți atît de lesne.
art:Victoria Sukhasyan
Detox este numele de alint pentru detoxificare, înlăturarea unei/unor toxine. Ce fel de toxine și cum le înlăturăm? Orice substanță, în exces, poate deveni toxică. Exemplu: moleculele ce conțin azot, inevitabile pentru că proteinele îl conțin. Din degradarea lor, rezultă amoniac – un produs toxic. Ficatul îl transforma în uree, eliminată ulterior de rinichi. De aici, nevoia de a susține aceste două organe. O alta moleculă conținătoare de azot și potențial toxică este acidul uric. El provine, în mare parte, din acizii nucleici (ADN și ARN) aflați în celulele mîncate ca alimente (restul provine din propriile noastre celule, atunci cînd mor). El nu este transformat, este direct eliminat de rinichi. Mecanismul de eliminare are puncte comune cu eliminarea alcoolului, de unde o competiție acid uric vs. alcool, pentru aceleași porți de ieșire. Cu cît bem mai mult alcool, cu atît eliminăm mai puțin acid uric; acesta se poate depune și provoca dureri articulare echivalente unei crize de gută.
În afara substanțelor azotate, mai avem de neutralizat și eliminat următoarele: alcool, aditivi alimentari, molecule rezultate din prelucrarea termică a alimentelor (cum ar fi acizi grași denaturați), componente ale alimentelor ultraprocesate, micro- și nanoparticule transferate de la ambalaje și/sau ustensile de bucătărie (plastic, teflon…), metale grele – aluminiu, cadmiu, resturi de antibiotice de la animalele sacrificate, ierbicide și pesticide acumulate de vegetale și, probabil, încă multe altele pe care nu le cunoaștem (deocamdată) pentru că nu știm să le căutăm. Toate acestea ajung în ficat generează deșeuri de a doua generație și radicali liberi – deci, stres oxidativ.
Rinichii
Ajutarea rinichilor este relativ simplă: pentru a funcționa, ei au nevoie de apă. Nu neapărat doi litri pe zi, dar să bem suficient pentru a asigura un volum de urină egal sau superior unui litru și jumătate. Alt indicator: dacă urina este închisă la culoare, înseamnă că este concentrată, trebuie să bem mai mult. În ce mă privește, prefer apa minerală bicarbonatată, tip Borsec. Astfel, ajut și stomacul să revină la o secreție de acid cît de cît rezonabilă, după stimularea intensă prin carne și grăsimi. Ansamblul funcțiilor digestive prezintă un grad de inerție, nu revin în parametrii obișnuiți odată cu golirea frigiderului, e nevoie de o „aterizare” lină.
Ficatul
Funcția ficatului este complexă. El are nevoie în primul rînd de energie. Dacă nu furnizăm combustibil, creștem sarcina de muncă, îl obligăm să «se descurce», în condițiile în care este oricum la limita capacităților sale de adaptare. E bine să mîncăm, chiar dacă am mîncat mult zilele precedente. Enzimele ficatului funcționează prin centri activi, majoritar minerale: fier, cupru, zinc, seleniu, argint, magneziu, cobalt. Reacțiile chimice respective necesită factori ajutători, vitamine – în special, cele din grupul B, dar și A sau E. Radicalii liberi rezultate sînt neutralizați de vitaminele C, D, A și de flavonoizi (pigmenți vegetali).
De reținut: pentru a ajuta, trebuie să ai pe cine. Dacă «avem probleme» (de orice natură) cu ficatul și/sau rinichii, un exces de ajutor poate chiar face rău, nu rămîne decît moderația.
Acum, că știm, ce facem?
Din punctul de vedere al fiziologiei energetice chineze, ficatul corespunde gustului acid. Clasicii (cum ar fi Nei Jing) spun: puțin acid stimulează ficatul, iar excesul de acid îl rănește. Zeama de lămîie, în paharul cu apă, dimineața, pe stomacul gol, minim o jumătate de oră înainte de a mînca (sau de a bea cafea) este un lucru bun.
Vitaminele sînt necesare, dar funcționează le fel ca gustul acid: în exces, pot fi dăunătoare. Două săptămîni, o lună, putem lua un produs care asociază vitaminele A,C,E cu seleniul. Restul se găsesc în alimentația echilibrată, căci am decis că trebuie, totuși, să mîncăm.
Flavonoizii: clasica silimarină, fie din parafarmacie, fie direct din armurariu (Silybum marianum). Apa poate fi înlocuită cu infuzie din respectivul ciuline. Altă opțiune: ceaiul de coji de ceapă (cojile de la una sau două cepe, 100 ml de apă clocotită, 15 minute) – un antioxidant prin alt flavonoid, quercitina.
O vorbă despre colocatarii noștri, bacteriile din microbiom. Ele se hrănesc cu resturile din alimentație; acestea au fost, o vreme, abundente, iar bacteriile s-au înmulțit. Unele dintre «dejecțiile» lor metabolice sînt, și ele, toxice. Din moment ce mîncăm moderat și echilibrat, flora bacteriană se echilibrează de la sine; cei cărora nu le dăm de mîncare mor. Putem ajuta cu iaurt, sana sau kefir, după gust, sau cu salată de varză acră. Favorizăm curățarea intestinului gros cu ajutorul fibrelor alimentare; recomand zilnic o mînă de orez roșu care, în plus de fibre, conține antocianine, utile în combaterea excesului de colesterol.
O săptămînă sau o lună cu alimentație normală, cît mai puține grăsimi, fără alcool, cu hidratare și antioxidanți – iată la ce ficatul răspunde favorabil, ca la o spovedanie.
Indulgence by Rhoda Taylor
Indulgențele papale sînt de doua feluri: parțiale, care reduc perioada de purgatoriu, și depline, care permit accesul direct la Paradis. Dacă doriți accesul direct, puteți adera la conceptul «Veganuary», adică un ianuarie vegan. Alegerea și credința sînt (încă) libere.
Vă salut și vă îndemn să aveți grijă trup și suflet de voi.
Pe săptămîna viitoare,
dr. Carip, practică liberală în dietetică, osteopatie, acupunctură și auriculoterapie
Citiţi şi
Creme și serumuri – noul limbaj al industriei de beauty
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
