Armata doamnelor neparfumate și gri

29 October 2020

”Mic dejun la Tiffany” și o picătură de parfum Givenchy

Femeile care nu sunt obișnuite să poarte parfum se pierd imediat în mulțime. Precum femeile care, îmbătrânind, se îmbracă doar în haine închise la culoare și afișează un aer de castravete în oțet. Acre, gri, moralizatoare. Femei inodore. Femei incolore.

Un sfat nedorit? Ele sunt întotdeauna acolo, gata să îl arunce în tine ca pe un pumn de noroi.

Nu trebuie să porți o creație Hubert de Givenchy ca să fii o Audrey Hepburn în ”Mic dejun la Tiffany”. Poți purta blugi sau pantaloni din piele cu geacă de motor și să fii tu însăți o stea.

O picătură de parfum te va face starul propriului film. O poșetă roșie sau un ruj roșu te vor scoate din mulțime.

Dacă nu ai văzut ”Breakfast at Tiffany’s” și nici nu ai auzit de film, se vede.

Dacă nu știi cine e Holly Golightly, e inutil să îmbraci o rochie neagră imitând o tipă cu puține kilograme despre care nu știi decât că e celebră și se numea Audrey Hepburn.

Din păcate, lectura unei biblioteci nu îți garantează că vei deveni o femeie frumoasă și puternică.

Astea sunt povești inventate probabil de un scriitor pe care nu îl citea nimeni.

În schimb, degeaba porți haine de firmă și parfumuri fabuloase, lipsa de cultură se vede imediat. Precum un fir tras de la ciorapul de mătase. Precum o bretea de la sutien care s-a rupt și îți lasă sânul expus la vedere, în public, sub bluza transparentă.

Lipsa de cultură se citește pe față oricât de mult fond de ten ți-ai întinde pe ea. În tinerețe o mai maschezi cumva cu trupul tău ferm și formele senzuale. După o vârstă ești terminată, dacă nu ai o trusă minimă de prim-ajutor: niște cărți citite, câteva expoziții și muzee văzute, câteva concerte la activ, o listă cu artiști preferați, niște filme vizionate și alte mici accesorii din astea.

La mare căutare în toate timpurile au fost și femeile tăcute. Taci, deci nu o poți da în bară debitând nerozii.

Diamantul e un cărbune cristalizat. O femeie e asemenea lui. Poți cânta ”Moon river” în fereastră până răgușești, dacă nu înțelegi textul și nu știi ce vrea să spună autorul cărții ecranizate în ”Mic dejun la Tiffany”, e inutil.

Lumea aceasta e o rețea fină de idei, stări, parfumuri, înțelesuri. E păcat să o lași nedescoperită.

Privește oamenii din jurul tău! Înainte de a-i detesta nu uita că ești asemenea lor. Iubește-i sau dă-i dracului, îndepărtează-te de ei. Astfel vei deveni o femeie puternică. Ai să îi vezi transformându-se sub ochii tăi. Vei fi iubită și, uneori, fericită.

Modul uimitor în care un parfum te face să te simți. Sau un obiect vestimentar oarecare. Ține de feminitate, nu de superficialitate, așa cum multe doamne urâte și îmbrăcate în griuri terifiante vor încerca să te convingă.

E ciudat paradoxul pe care aceste doamne îl creează. Se îmbracă doar pentru ochii lumii, dar de obicei nimeni nu le bagă în seamă sau arată înfiorător. Îmbătrânesc încă de pe la 30. Sunt convinse că sunt inteligente, culte și rafinate. Nu sunt. Se vede cu ochiul liber.

Îți poți băga picioarele în ochii lumii (mai ales dacă ai picioare frumoase).

Poți închide gura în poze, dacă ai dinți urâți, dar nu vei putea niciodată închide gura lumii. Armata doamnelor neparfumate și gri e mereu în expectativă.

Prefer femeia misterioasă, sigură pe ea, cu capul sus. Femeia cu lenjerie fină și sexi pe sub blugii de zi cu zi și pe sub hanoracul simplu, cu gluga trasă peste cap. O vei recunoaște întotdeauna pe stradă. Femeia care se parfumează înainte de culcare și dimineața după duș.

Femeia sigură pe ea, care nu își ascunde vârsta și nici nu vrea să pară mai tânără decât este.

Cunosc femei slabe de o urâțenie cruntă și femei grase frumoase, relaxate și simpatice. Degeaba ții cure de slăbire, dacă nu știi să dai bună ziua când un om te salută pe stradă.

Eleganța șorțului lui Madame Marie e impecabilă. Mătușa Oygu are un ten de lapte, catifelat. Amândouă casnice și în vârstă. Nu prea citite, dar cu o eleganță înnăscută și un bun-simț de aur.

Prefer finalul din cartea lui Truman, nu finalul din filmul lui Blake Edwards.

Holly îndreptându-se către America Latină fără ca nimeni să mai afle ceva despre ea.

Când mă gândesc la Holly a lui Capote, o văd dispărând misterios. În urma ei, efluviile unui parfum creat în 1957 de Hubert de Givenchy, exclusiv pentru actrița Audrey Hepburn.

Dana Banu – ”Culori. Portrete. Însemnări”/ Colecția Albastră

foto: colecție Dolce & Gabbana din 2013



Citiţi şi

Nu cred în femeia care…

Cum să refuzi fericirea? Cum? Cum?

Dar e o înșelătorie, o scamatorie și nimic altceva

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Claudia / 23 November 2020 13:28

    nu folosesc parfum. Am astm, pana sa il diagnostichez aveam periodic stari de raceala cu nas curgand, stranut, tuse lejera – simptome specifice alergiilor si confundate cu racelile. Fara parfum (ok, si fara altele) de peste 10 ani nu am luat nimic de la farmacie, nu e bai ca am mai multi bani de odihna, vacante si economii si investitii si astea imi aduc o liniste si zambet si relaxare ce nici cele 5 kile slabite.
    Starea de bine nu e din ce punem pe noi ci din ce scoatem din noi.

    0
    0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro